István Király V.

The book attempts to conceptualize the “ancient” issues of human death and human mortality in connection to the timely and vital subject of euthanasia. This subject forces the meditation to actually consider those ideological, ethical, deontological, legal, and metaphysical frameworks which guide from the very beginning any kind of approach to this question. This conception – in dialogue with Heideggerian fundamental ontology and existential analytics – reveals that, on the one hand, the concepts and ethics of death are originally determined by the ontology of death, and, on the other hand, that, on this account, the question of euthanasia can only be authentically discussed in the horizon of this ontology. It is only this that may reveal to whom dying – our dying – pertains, while it also reveals our relationship to euthanasia as a determined human potentiality or final possibility. Thus euthanasia is outlined in the analysis as the possibility of becoming a mortal on the one hand, while on the other hand it appears in relation to the particularities of its existential structure, which essentially differ from the existential and ontological structure of any other possibility of dying. This is why it should not be mixed up with, or mistaken for, any of these.

Lehet-e filozófiai értelemben beszélni a betegségről? Lényegében ezt a kérdést járja körbe a kolozsvári egyetemi tanár könyve. Király V. István szerint ezt az explicit filozófiai diskurzusban igencsak elhanyagolt témát, nem ellentéte, - a filozófus számára sokkal ismerősebb - egészség viszonyában, hanem önmagában sui generis kell megragadni. A betegség alapvető létmódja a lehetőség, hiszen miden ember és élőlény - lényegénél és léténél fogva - megbetegedhet. Az arisztotelészi lehetőség (dynamis) fogalma pedig a szabadsághoz vezet el, így a betegségről való meditáció - hasonlóan a halálról való elmélkedéshez (a szerzőtől ld.: Halandóan lakozik szabadságában az ember) - az emberi egzisztencia megértéséhez visz közelebb. A kiadvány érdekessége, hogy egy igen bőséges, mintegy ötven oldalra rugó angol összefoglalás kíséri. A heideggeri létfilozófia által inspirált, igen eredeti, de a filozófiában kevéssé járatosak számára is befogadható, gondolatébresztő mű.

From the rather original recognition that Aristotle’s categories are questions, this essay focuses on issues of the pote (ποτέ), i.e., the question of the “When”, and of chronos (χρόνος), the “concept” of time. This “concept” is born from and associated with the question of the “When”. It is a hermeneutical and (existential)-ontological dialogue, enabling us to think jointly about the so-called “objectivity” of time and its ontological, phenomenological, and hermeneutical relatedness to ourselves. The APPENDIX is an ontological and existential analysis of the question: “What is man?”. It’s conclusion: that this question cannot, and indeed must not be given a definition-like answer, filled with information and facts. The “response” – and not “answer” – cor-responding to, can only be authentic and open if it claims that: Man is precisely that being who turns his own existence – in a questioning way, both for himself and “other” people, interrogating himself via his own world – into an event. The human and mode-of-being-like questions about the meaning of Being and about the possibility of “What is man?” actually overlap both in their horizons and in their amplitude and radicality.

CUPRINS CONTUR Re-Introducere sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică posibilă şi necesară ......................................................... 11 Desfăşurătorul întâlnirilor Atelierului Hermeneutica Bibliohtecaria (Philobiblon) ............................................................................................................. 21 FOCUS Noul Program al revistei şi Politica ei Editorială: PHILOBIBLON – Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities .............. 29 Raluca TRIFU, István KIRÁLY V., Consideraţii filosofice, epistemologice şi scientometrice legate de sensurile ştiinţei şi profesiei bibliotecare – Pentru situarea proiectului unei cercetări ............................................................ 31 Valeria SALÁNKI, Cultura organizaţională şi comunicarea în bibliotecă - Studiu asupra culturii organizaţionale în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj ........................................................................................ 44 Raluca TRIFU, István KIRÁLY V., Globalizare şi Individualizare, sau: Marketingul ca metaforă pentru reasumarea şi reconturarea sensurilor serviciilor de bibliotecă – O iniţiativă şi o experienţă românească .................114 Claudiu GAIU, Gabriel Naudé (1600-1653 ) – în slujba Puterii şi a Cărţii ..... 128 Alin Mihai GHERMAN, Timpul scrierii – Manuscrisele .................................... 140 Dana Maria MĂRCUŞ, Sărbătoarea cărţii. Percepţia societăţii româneşti interbelice asupra cărţii şi lecturii ...................................................................... 148 Orsolya ANTAL,Taine în jurul unei satire în spirit voltairian în limbă maghiară de la sfârşitul secolului al XVIII-lea .................................................................... 197 Kinga PAPP, Colligatul Ms 354 şi dramele pierdute ale lui József Mártonfi ....213 Gabriela RUS, Roxana BĂLĂUCĂ, Venceslav Melka în colecţia Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca ........................................ 222 5 Hermeneutica Bibliothecaria – Antologie Philobiblon - Volumul V Nicolina HALGAŞ, Dimensiunea educativă a bibliotecii publice prin servicii de animaţie pentru copii ....................................................................................... 249 Tünde JANKÓ, Alina NEALCOŞ, Maria CRIŞAN, Mariana GROS, Carmen GOGA, Biblioteca Filială de Ştiinţe Economice - Tradiţional versus modern ................271 Adriana MAN SZÉKELY, Emil SALAMON, Colaborarea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca cu Banca Mondială ............. 290 ORIZONTURI Aurel Teodor CODOBAN, Mass-media şi filosofia – Filosoful ca jurnalist, sau sinteza unei ideologii ostensive ............................................................................. 301 Marian PETCU, Şcoala de ziaristică de la Bucureşti (1951-1989) – Istorii recente ...................................................................................................... 314 Marcel BODEA S., Timpul matematic în mecanica clasică – o perspectivă epistemologică......................................................................................................... 332 Florina ILIS, Fenomenul science fiction şi feţele timpului ................................ 354 Rodica FRENŢIU, Yasunari Kawabata şi nostalgia timpului fără timp ......... 373 Rodica TRANDAFIR, Timpul şi muzica .............................................................. 390 István KIRÁLY V., Întemeierea filosofiei şi ateismul la tânărul Heidegger - Prolegomene la o perspectivă existenţial-ontologică ......................................423 Elena CHIABURU, Consideraţii privitoare la vînzarea la Cochii Vechi şi mezat ................................................................................................................... 437 Vlad POPOVICI, Istoriografia medicală românească (1813-2008) .................463 Gheorghe VAIS, Remodelări urbane în Clujul perioadei dualiste (1867-1918)..... 481 Cristina VIDRUŢIU, Ciuma – profilul unei recurenţe istorice supusă unui transplant artistic .................................................................................................. 497 Anna Emese VINCZE, Iluziile pozitive din perspectiva psihologiei evoluţioniste ....................................................................................................506 6 Hermeneutica Bibliothecaria – Antologie Philobiblon - Volumul V REFLEXII Florentina RĂCĂTĂIANU, Irina Petraş, Literatura română contemporană - O panoramă - Recenzie ...................................................................................... 527 Raluca TRIFU, Filosofia informaţiei si cibernetica – Recenzie ......................... 530 Iulia GRAD, Tematizări în eticile aplicate – perspective feministe (Mihaela Frunză) - Recenzie ................................................................................534 Adrian GRĂNESCU, Biblioteca lui Hitler, cărţile care i-au format personalitatea, de Timothy W. Ryback – Recenzie ............................................. 537 În colecţia BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA au apărut ..............................551 Revista PHILOBIBLON – Volumele apărute ......................................... 556

Cuprins CONTUR Re-Introducere sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică posibilă şi necesară Proiectul şi Programul PHILOBIBLON( în noua formulare) FOCUS Dana Stana, Omonimia şi paronimia în bibliologie Victoria Frâncu, Profesia de bibliotecar la graniţa dintre spaţiul bibliotecii şi ciberspaţiu Olimpia Curta, Laboratorul de informatică şi profesioniştii săi Ionel Enache, Fundamentele teoretice ale marketingului de bibliotecă Maria Petrescu, Bibliotecile digitale şi impactul lor asupra tinerilor Adriana Szekely, Liana Grigore, Bibliorev – în continuă schimbare István Király V., Proiect în vederea Acreditării ISI al revistei PHILOBIBLON Valeria Salánki, Cultura organizaţională. Propunere de studiu asupra culturii organizaţionale – octombrie 2008 Marian Petcu, Originile faptului divers în presa română Tudor-George Pereverza Expresia bibliografică a Iconografiei eminesciene (Fotografie şi artă plastică, 1939-1989) Vlad A. Codrea, Gabriela-Rodica Morărescu, Forray Erzsébet, Catalogus Raritatum et Benefactorum, un manuscris reprezentativ din perioada de început a Muzeului de Ştiinţele Naturii din Aiud 4 Alin Mihai Gherman, Pornind de la o Bucoavnă necunoscută Roxana Bălăucă, Tipărituri franceze în colecţiile BCU „Lucian Blaga”: secolul al XVIII-lea Maria-Stela Constantinescu-Matiţa, Szabó Károly – bibliotecar, bibliograf şi istoric Roxana Bălăucă, Theodor Aman în Donaţia Sion Margareta Berchez, Îmbogăţirea colecţiilor Bibliotecii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca prin schimbul de publicaţii de-a lungul timpului Ioana Rotund, O oază francofonă la Cluj Ilona Okos-Rigó, Biblioteca şi Grădina Botanică Clujeană Gabriela Pop, Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască „Dr. Moshe Carmilly” şi Biblioteca de Studii Iudaice Mariana Falup, Împrumutul interbibliotecar intern şi internaţional şi livrarea de documente la B.C.U. Cluj-Napoca ORIZONTURI Doru Radosav, Viaţa ca alterego. Petrea Icoanei: travesti şi clandestinitate în mişcarea de rezistenţă anticomunistă Ionuţ Costea, Mitbiografia între propagandă şi memorie Gabriela Morărescu ;Vlad Codrea, Preocupări pentru cunoaşterea şi protecţia naturii în scrierile unui entuziast naturalist al secolului XIX: Basiliu Basiota Alin Mihai Gherman, Vechi lexic bibliotecăresc Raluca Betea, Influenţa artei Renaşterii asupra decoraţiei icoanelor din secolele XVI-XVIII din Transilvania şi Maramureş 5 Monica Mureşan, Căsătoria civilă ca aspect al modernizării societăţii transilvănene la sfârşitul secolului al XIX –lea. – Discurs oficial şi receptare socială reflectate în presa vremii Ancuţa-Lăcrimioara Chiş, Diferenţa şi discriminarea socio-politică a femeii Irina Petraş, Casa, locul vieţii (fragmente) Monica Mureşan Pentru o istorie a morţii în peisajul istoriografic românesc - prezentarea unor contribuţii colective recente: Religiozitate şi atitudini în faţa morţii în spaţiul transilvan din premodernitate până în secolul XX, coord. Mihaela Grancea, 2005 şi Discursuri despre moarte în Transilvania secolelor XVI-XX, coord Mihaela Grancea şi Ana Dumitran, 2006. REFLEXII Olimpia Curta, Reviste electronice. Baze şi perspective de Alice Keller – Recenzie Adrian Grănescu, Arhitectura Clinicilor Universitare din Cluj 1886-1903 Dorina Buia, Itinerar de suflet la Tăul Muced Raluca Soare, De la teoriile ataşamentului la tehnicile de intervenţie în psihoterapie. (Školka Enikő – Teorii explicative, Modele şi Tehnici de intervenţie în psihologie clinică şi psihoterapie) Sidonia Nedeianu Grama, Mitbiografia politică în istoria orală Raluca Soare, Opera bibliothecariorum 1990-2007 – Recenzie Ionuţ Costea, Kovács Mária, A kolozsvári „Lucian Blaga” Központi Egyetemi Könyvtár 19. századi magyar nyelvű kéziratainak katalógusa. Első kötet: történelmi és földrajzi kéziratok/ Catalogul manuscriselor maghiare din secolul al 19-lea din colecţiile Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Volumul I: Manuscrise de istorie şi geografie, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2007, 218 p. – Recenzie 6 Ana Maria Căpâlneanu, Lola Maria Petrescu – Biblioteca şi provocările secolului XXI, Cluj-Napoca: Risoprint, 2007 István Király V, Bibliografia ca instrument al clarificării de sine Kinga Tamás, Viorica Sâncrăian - un coleg şi un bibliotecar de excepţie În colecţia BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA au apărut Revista PHILOBIBLON – Volumele apărute

CUPRINS CONTUR Re-Introducere, sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică necesară Viorica Sâncrăian Atelier Philobiblon FOCUS Gheroghe Vais Biblioteca Universităţii din Cluj, 1906-1909 Dénes Győrfi Gyalui Farkas – fost director adjunct al bibliotecii universităţii din Cluj Vladimir F. Wertsman Seria filatelică multiculturală Librariana Meda-Diana Hotea „O scriere chineză în cifre arabe” Carmen Crişan Utilizarea bazelor de date ştiinţifice abonate de Biblioteca Centrala Universitara Lucian Blaga în anul 2005 Gabriela Morărescu Anul 2005 – o nouă abordare a bibliotecilor filiale Mariana Falup Realizări şi perspective în automatizare şi modernizare Maria Petrescu Digitizarea documentelor culturale Alina Ioana Şuta De la schimbul internaţional de publicaţii la schimbul experienţei – un contact polonez Marcela-Georgeta Groza Biblioteca de Matematică şi Informatică între ieri şi mâine Luminiţa Tomuţa Remodelarea unei biblioteci – Remodelarea mentalităţilor Emilia-Maria Soporan O prietenie activă pe tărâmul multiculturalităţii: Andrei Pippidi - Adrian Marino Costel Dumitraşcu Informaţiile bibliografice sau: Pe urmele cărţii în bibliotecă ORIZONTURI Pavel Puşcaş Astrolabium Ioan Mihai Cochinescu Alchimia şi muzica Alin Mihai Gherman Muzică şi literatură – Aproximaţii şi însemnări ale unui meloman înrăit Monica Gheţ Muzica împotriva ciumei Florina Iliş Adrian Marino şi ideea de literatură din perspectivă hermeneutică Rodica Frenţiu Tatakau Hikaku Bungaku – Adrian Marino şi comparatismul militant în Japonia Mariana Soporan Fondul arhivistic Adrian Marino din Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Gábor Győrffy Adrian Marino: alternativa autohtonă a culturii libere Sidonia Grama Între spaţii ale amintirii şi locuri ale memoriei – Comemorarea a 15 ani de la revoluţie în Timişoara REFLEXII Ioana Robu- Sally Wood-Lamont Cea de-a 10-a Conferinţă a Asociaţiei Europene pentru Informare şi Biblioteci Medicale (EAHIL) Felix Ostrovschi Un alt fel de discurs – Adrian Marino Liana Iancu Radio, presă, carte – Iancu Tiberiu – şi după Kinga Tamás Váczy Leona (1913-1995) Biblioteca, spaţiu intelectual al omului sau: Trecut pentru viitor Adrian Grănescu Emil Pintea (16 decembrie 1944 - 6 ianuarie 2004) – polivalenţa unui destin Melinda Éva Szász Pasiune pentru carte şi artă – Dénes Gábor Meda-Diana Hotea „Lumină din lumină”: primăvară pascală – Expoziţie (07 aprilie - 03 mai 2005) Kolumbán Judit Expoziţia de manuscrise de sec. XVI-XVIII în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Homo scribens: genurile memoriei si tipologia scrierii în secolele XVI-XVIII-lea (Homo scribens: emlékezéskultúra és íráshasználati-szokások a XVI-XVIII században) Meda-Diana Hotea „Cartea cărţilor” – Memoria credinţei – Expoziţie (10.02 - 25.02.2005) Raluca Soare Clădirile clujene sau martorii tăcuţi Adrian Grănescu (Despre) Managementul construcţiilor de biblioteci – recenzie şi marginalii Maria-Stela Constantinescu-Matiţa Mircea Popa: Andrei VERESS – un bibliograf maghiar, prieten al românilor (Recenzie) István Király V. Activitatea Ştiinţifică a Universităţii „Babeş-Bolyai” – 2005, sau de la povara... la demnitatea istoriei Bodnár Róbert Pe urmele unei biblioteci pierdute Raluca Soare Un om, o carte, o bibliotecă – Traian Brad, un slujitor al cărţii Ildikó Bán Lidia Kulikovski: Accesul persoanelor dezavantajate la potenţialul bibliotecilor (Manual pentru bibliotecari) Chişinău, Editura Epigraf, 2006 (Recenzie) Iacob Mârza Meda-Diana Hotea: Catalogul cărţii rare din colecţiile B. C. U. „Lucian Blaga”– Donaţia Gh. Sion Vol. I (sec. XVI-XVIII) (Recenzie) Ruxandra Cesereanu Adrian Marino între unit-ideas şi Zeitgeist Iulia Grad Filozofia evreiască: între Ierusalim şi Atena Raluca Soare De-o parte şi de alta a cărţilor Adrian Grănescu (Recenzie) Boglárka Daróczi Literatura germană pentru copii apărută în România între 1944-1989 – O bibliografie

Every discourse about the nothing seems fully and ultimately empty. However, this cannot be true precisely because it is language – that is, discourse – which always brings forth the nothing, the word of the “Nothing”. The language therefore speaks about the nothing and perhaps also “speaks nothing”. In its primary – and abstract – appearance, the nothing is precisely “that” “which” it is not. However, its word is still there in the words of most languages (for we cannot know all). What is more, since it is not, at a first sight all the nothing has is its word, its name... and this is precisely what protrudes. But the word of the nothing utters in language only that which has no being. That is therefore not just any kind of negation, but the negation of being, the name of the negation of being. The “nothing” is therefore the mere word of the negation of being. Which lives standing in languages. As deeply that its translation presents no problems. The German ¬¬das Nichts can be translated unproblematically to the English nothing, the French rien or néant, the Slavic nić, the Romanian nimic or the Hungarian semmi, etc. However, if we go on deeper into the problem, it shows that, despite the unproblematic translation, being and (its) negation articulates in different ways in the names of the nothing. The writing analyses this in detail, with special emphasis of the Hungarian word of Nothing [Semmi]. It concludes by initiating a philosophical dialogue with a poem of Attila József.

The present research studies more thoroughly and extends from global perspectives the ideas elaborated in a former study dedicated to that which was named there – related to libraries, but not exclusively – symbolic marketing, embodied and objectified as a metaphor. “Living”, active and efficient metaphor. The analyses focus, on the one hand, on the theoretical, conceptual – and even philosophical – aspects of “symbolic marketing”. On the other hand, applying these theoretical considerations, we present and examine as a case study the journal entitled Philobiblon (http://www.bcucluj.ro/philo/), edited by the Lucian Blaga Central University Library (Cluj, Romania), and the marketing procedures associated with it. The periodical is a transdisciplinary scientific organ published in English, destined from its beginnings to the market of international interlibrary publication exchange, which has developed an entire network of peculiar, individual and characteristic marketing structures and initiatives: living, objectified symbolic-metaphoric structures which are evolving and getting diversified not only in the context but also with a view to globalization.

Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate ce, pe zi ce trece, prinde contururi mai extinse, devenind mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai "apropiate" cu atât mai mult ele devin şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă însă - în primul rând şi în esenţă - automatizarea şi informatizarea, în general, şi cea a activităţii de informare, în special? Ca orice întrebare pusă în mod serios şi aceasta trebuie să fie însă mai întâi lămurită cu privire la structura şi natura ei proprie. Ceea ce - din punct de vedere structural - ne izbeşte din capul locului la această întrebare este faptul că, în structura ei este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care ridică întrebarea. Astfel spus, în ea, noi înşine suntem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm despre noi înşine. Apoi: în şi prin această întrebare, însăşi sarcina cu care ne confruntăm - adică automatizarea şi informatizarea - devine şi ea dizlocată din toposul său pur destinai şi se eliberează pentru întâlnirea unei sfidări organice.

Cuprins INTRODUCERE EXCURSIVĂ 5 CAPITOLUL I SECRETUL CA TEMA A UNEI ANALIZE DE FILOSOF1E APLICATA ...9 Preliminarii 9 /. Schiţa ideii de „aplicare" a fiiosofiei şi a unei „filosofii aplicate" 10 //. Tematica secretului 27 Excurs: Despre temati-are 28 CAPITOL Uli^T) _ ANALIZA CATEGORIALA Şl SECRETUL 40 /. Filosofía aplicată şi analiza categorială 40 //. Secretul şi structura lui categorială 6,5, Excurs: Secret - Privat - Public 70 CAPITOLUL III SECRETUL ŞI SOCIALISMUL 76 Excurs: Fonduri secrete sau fonduri interzise? 90 CAPITOLUL IV FENOMENOLOGIA EXISTENŢIALĂ A SECRETULUI - TENTATIVE DE DIALOG CU MARTIN HEIDEGGER 113 Excurs: Nimicul, Secretul şi Misterul 158 CAPITOLUL V „FOSTELE" SECRETE - „FOSTITATE" ŞI TRECUT 179 Excurs: Despre NICICÂND şi NICIODATĂ 1) Expunerea temporalităţii ..fenomenului culpei" la Heidegger 198 2) Analiza lui „nicicând" şi „niciodată" (nici-când-nici) 201 CAPITOLUL VI IPOSTAZELE SECRETULUI. COMPLOTUL. JURĂMÂNT ŞI SECRET ..229" Excurs: Despre jurământ 233 Excurs: Despre mască 248 APPENDLX: FILOSOFÍA APLICATA ŞI ÎNTREBAREA DESPRE EXISTENŢA Şl POSIBILITATEA FILOSOFULOR NAŢIONALE 258 RESUME 272

The paper unfolds the problem of time focusing primarily on the dimension of the future, while, in the background of its sui generis questionings, it is based by a continuous, and again questioning, dialogue with Aristotle and Martin Heidegger. It is the existence of the future which is foremost analyzed, unravelled, dismantled, and 1 thought over in the course of this research. First, as Will-Being, then as Hold-Being. As a being, that is, which – in a particular view of the future – we, humans, Holding on to ourselves, will and must Hold always, and which, with time, Holds on to us at the same time. Therefore the being of future must be grasped first as a being which … Is Not Yet. Consequently the following meditations ask and think over the question: what kind of existence is this Not-Yet-Being after all? And then: what is the actual, living, richly meaningful ontological, existential, and historical horizon of this question? It is here that the problem of human history, human death, and human freedom unfolds from, with a view to the horizon of its possible meanings and outlined possibilities of meanings.

The paper analyzes, from a perspective which is itself existential-ontological, the way in which in an early text of Martin Heidegger, Phänomenologische Interpretationen zu Aristoteles (Anzeige der hermeneutischen Situation) [1922] – which had already outlined some determinative elements of the ideas expounded in Being and Time –, the meditation on the always living and current conditions and hermeneutical situation of philosophizing expanded in fact into an inquiry about the origins, grounds, essence and sense of philosophy as such. Meditation in and through which philosophy identifies itself and is founded on the one hand exactly as a mode of existence of the mortal “human Dasein” (menschliches Dasein), that is a factic mode of existence of this, philosophy, on the other hand, itself originates from and in man’s factic life exactly with the aim of being the modality through which this being – namely ourselves – returns towards the problematization of his existential possibilities even by taking upon himself the burden and “weight” of radical interrogation. Which therefore goes and must go itself and resolutely – because if this entirely “without God” and consequently a-theist – to the historical and ontological roots of a present con-temporarized (mitzeitigt) both with the past and the future existential horizons of the assumed factic possibilities

The paper grasps and outlines the concepts and practices of library marketing as well as generally the marketing of non-profit institutions or organizations, conceptually defined as symbolic marketing- However, what is termed here as symbolic should not be understood as a "weaker " version of marketing, but as the proper way in which marketing perspectives can be actually implemented in such institutions; that is, as a practice which concerns and mobilizes all services and activities of such institutions. The paper also presents the factual initiatives which have been going on for years - quite successfully - in the "Lucian B/aga'' Central University Library, Cluj- Napoca. Romania, especially around the library's periodical, the review Philobiblon. and on the basis of which recent 'projects " can also be conceived more consistently.