Nicolae Sfetcu

Principalele probleme cu care se confruntă oamenii de știință în lucrul cu seturile mari de date (Big Data), evidențiind principale aspecte etice, luând în considerare inclusiv legislația din Uniunea Europeană. După o scurtă Introducere despre Big Data, secțiunea Tehnologia prezintă aplicațiile specifice în cercetare. Urmează o abordare a principalelor probleme filosofice specifice în Aspecte filosofice, și Aspecte legale cu evidențierea problemelor etice specifice din Regulamentul UE privind protecția datelor 2016/679 (General Data Protection Regulation, "GDPR"). Secțiunea Probleme etice detaliază aspectele specifice generate de Big Data. După o scurtă secțiune Cercetarea Big Data, finalizez lucrarea cu prezentarea Concluziilor pentru etica cercetării în lucrul cu Big CUPRINS: Abstract 1. Introducere - 1.1 Definiții - 1.2 Dimensiunile Big Data 2. Tehnologia - 2.1 Aplicații - - 2.1.1 În cercetare 3. Aspecte filosofice 4 Aspecte legale - 4.1 GDPR - - Etapele procesării datelor personale - - Principiile procesării datelor - - Politica de confidențialitate și transparența - - Scopurile procesării datelor - - Confidențialitate prin design și implicită - - Paradoxul (legal) al Big Data 5. Probleme etice - Etica în cercetare - Conștientizarea - Consimțământul - Controlul - Transparența - Încrederea - Proprietatea - Supravegherea și securitatea - Identitatea digitală - Realitatea ajustată - De-anonimizarea - Inegalitatea digitală - Confidențialitatea 6. Cercetarea Big Data Concluzii Bibliografie DOI: 10.13140/RG.2.2.27629.33761

Cu ajutorul formalismului PPN se confruntă teoriile gravitației cu rezultatele experimentelor din sistemul solar. Parametrul γ din acest formalism evidențiază deformarea luminii și întârzierea luminii. Prin calcule în conformitate cu PPN se obține deformarea luminii în raport cu liniile drepte locale, comparativ cu tije rigide; din cauza curburii spațiului în jurul Soarelui, determinată de parametrul γ, liniile locale drepte sunt îndoite în raport cu liniile drepte asimptotice departe de Soare. Dezvoltarea interferometriei radio de bază foarte lungi (VLBI) a îmbunătățit măsurarea deformării luminii, permițând observații VLBI transcontinentale și intercontinentale ale quasarilor și radio galaxiilor pentru a monitoriza rotația Pământului. DOI: 10.13140/RG.2.2.32362.67520

La délimitation entre science et pseudoscience fait partie de la tâche plus générale qui consiste à déterminer quelles croyances sont épistémologiquement justifiées. Karl Popper a proposé la falsifiabilité comme critère important de distinction entre science et pseudoscience. Il soutient que la vérification et la confirmation ne peuvent jouer aucun rôle dans la formulation d'un critère de délimitation satisfaisant. Au lieu de cela, il propose que les théories scientifiques soient distinguées des théories non-scientifiques par des affirmations vérifiables que les observations futures pourraient se révéler fausses. DOI: 10.13140/RG.2.2.24472.14084

Perioada dintre 1960 și 1980 a fost perioada de maturitate a relativității generale: s-au dezvoltat noi metode de testare de mare precizie care au inclus teste noi, precum precesiunea giroscopică, întârzierea luminii și "efectul Nordtvedt" în mișcarea lunară, utilizând inclusiv observații astrofizice și sateliții artificiali. Există diferențe mari de predicții între relativitatea generală și fizica clasică, precum dilatarea timpului gravitațional, lentila gravitațională, deplasarea spre roșu gravitațională a luminii, etc. Și există multe teorii relativiste ale gravitației, bifurcate sau independente, dar teoria generală a relativității lui Einstein a confrmat toate predicțiile și este cea mai simplă dintre astfel de teorii. DOI: 10.13140/RG.2.2.20036.99205

Imediat după elaborarea și succesul relativității generale, au început să apară teorii alternative pentru gravitație. În dezvoltarea acestor teorii s-au încercat multe strategii (euristici pozitive) diferite, prin adăugarea de noi ipoteze la TGR, utilizarea unui spațiu-timp pentru care universul este static, ipoteze care elimină singularitățile gravitaționale, etc. Pentru evaluarea modelelor de gravitație, au fost propuse mai multe seturi de teste. Formalismul post-newtonian ia în considerare aproximări ale ecuațiilor de gravitație ale lui Einstein prin abaterile de ordinul cel mai scăzut de la legea lui Newton pentru câmpuri slabe. DOI: 10.13140/RG.2.2.22881.25440

Principiul esențial de coordonare în teoria generală a relativității este principiul echivalenței, incluzând o euristică negativă în conformitate cu metodologia programelor științifice de cercetare a lui Imre Lakatos. Argumentul ”nu este acela că toate cadrele de referință sunt echivalente, ci că coordonarea clasică a mișcării uniforme în linie dreaptă cu căile particulelor fără forță aplicată nu poate fi realizată fără nicio ambiguitate sau inconssistență.” Principiul echivalenței afirmă că descompunerea mișcării gravitaționale într-o mișcare uniformă și o accelerație gravitațională nu poate fi unică, deoarece căderea liberă nu se distinge la nivel local de mișcarea uniformă. DOI: 10.13140/RG.2.2.26839.62884

Explorați lumea sunetelor - cum se generează, se propagă, se percep și se înregistrează sunetele, în natură și în activitatea umană. Informații utile, la nivel fenomenologic, despre vibrații și unde, acustică, și sunete muzicale: caracteristici, descrieri fizice, fenomene specifice. Despre muzică și acustica instrumentelor muzicale. CUPRINS: Vibrații și unde - Pendul - Unde - - Exemple de unde - - Caracteristici generale - - Descriere fizică - - - Unde de deplasare - Unde mecanice - - Unde transversale - - Unde longitudinale - - Unde de suprafață - - Polarizarea - Viteza undelor - - Viteza de fază - Unde transversale - - Unde "polarizate" - - Undele electromagnetice - Unde longitudinale - - Exemple - - Unde sonore - - - Unde de presiune - Interferența undelor - - Mecanisme - - - Între două unde sferice - - Interferometria radio - - Interferometria acustică - Unde staționare - - Fizica undelor staționare - Efectul Doppler - - Istorie - - Descriere - Unde de șoc - - Terminologie - - În deplasările supersonice - - Undele de șoc datorate stării abrupte neliniare - - Tipuri de fenomene - - - Șoc de mișcare - - - Unde de detonare - - - Unde frontale (șoc detașat) - - - Șoc atașat Sunete - Acustica - - Concepte fundamentale ale acusticii - - Nivele de presiune - - Transducția - Cum se generează sunetele - Natura sunetului în aer - - Undele de compresie și de forfecare - Fizica sunetelor - - Undele longitudinale și transversale - - Proprietăți și caracteristici ale undelor sonore - Viteza sunetului - Reflexia sunetului - Ecoul - - Ecoul - - - Fenomen acustic - Refracția sunetului - - Gradientul vitezei sonore - - Acustica subacvatică - - Canalul SOFAR - Energia în undele sonore - - Densitatea de energie sonoră - - - Nivelul densității energiei sonore - Vibrații forțate - Oscilații - - Oscilații - - - Oscilator armonic simplu - - - Oscilații amortizate și forțate - - - Oscilații cuplate - - Testarea vibrațiilor - Rezonanța - - Rezonanță acustică - - - Tonuri false - Bătăi - - Tonurile bătăilor - - Bătăi binaurale Sunete muzicale - Tonul pur - Elemente - Înălțimea sunetelor - - Înălțimea definită și nedefinită - - Standarde de înălțime și înălțimea standard - Intensitatea și volumul sunetelor - - Intensitatea sunetelor - - - Definiție matematică - - Volumul sonor (Loudness) - - - Explicație - - - Compensare și normalizare - Calitatea sunetului - - Audio digital - Instrumente muzicale - - Instrumente de alamă - - Instrumente cu coarde - - Instrumente de lemn - - Instrumente de percuție - - Instrumente cu claviatură - Analiza Fourier - - Aplicații - - - Aplicații în procesarea semnalelor - - Interpretarea în termeni de timp și frecvență - Disc compact (CD) - - Detaliile fizice Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

Tarkovsky s’est opposé au montage et a considéré que la base de l’art cinématographique (l’art du film) est le rythme interne des images. Il a considèré le cinéma comme une représentation des courants distinctifs ou des ondes de temps, transmis dans le film par son rythme interne. Le rythme est au cœur du « film poétique ». Un rythme comme un mouvement dans le cadre (« la sculpture dans le temps »), pas comme une séquence d'images dans le temps. Le temps passé dans le cadre exprime quelque chose de significatif et de vrai, qui dépasse les événements eux-mêmes et est reçu différemment par chaque spectateur. DOI: 10.13140/RG.2.2.30568.62727

Empirismul logic al filosofiei științei a apărut în cea mai mare parte ca urmare a celor două teorii ale relativității lui Einstein, favorizând convenționalismul à la Poincaré față de neo-kantianism și pozitivismul machian. Filosofia empirismului logic al științei în sine se consideră că a fost formată din învățăturile extrase din teoria relativității. Câteva dintre cele mai caracteristice doctrine ale acestei filosofii (interpretarea elementelor a priori în teoriile fizice ca niște convenții, tratarea rolului necesar al convențiilor în dezvoltarea conceptelor teoretice din observare, insistența asupra limbajului observațional în definirea termenilor teoretici) au fost folosite de Einstein în modelarea celor două teorii ale relativității. DOI: 10.13140/RG.2.2.34146.89281

Etica Big Data presupune aderarea la conceptele de comportament corect și greșit în ceea ce privește datele, în special datele cu caracter personal. Etica Big Data pune accentul pe colectorii și diseminatorii de date structurate sau nestructurate. Etica Big Data este susținută, la nivelul UE, de o amplă documentație, prin care se încearcă să se găsească soluții concrete pentru maximizarea valorii Big Data fără a sacrifica drepturile fundamentale ale omului. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) sprijină dreptul la viață privată și dreptul la protecția datelor cu caracter personal în respectul demnității umane. DOI: 10.13140/RG.2.2.34749.82405

În mod obișnuit, "laboratorul" testelor gravitaționale a fost corpurile cerești, sistemele astrofizice. Dar astfel de teste sunt perturbate de efecte non-gravitaționale. Cel mai utilizat astfel de "laborator" a fost sistemul solar. De curând, oamenii de știință s-au concentrat pe observarea pulsarilor binari pentru verificarea teoriilor gravitaționale, prin observațiile privind variațiile perioadei orbitale, furnizând astfel dovezi indirecte pentru emisia de radiație gravitațională. Dar experimentatorul nu poate ”aranja laboratorul” după nevoile sale, și nici declanșa anumite evenimente atunci când are nevoie de ele. Însă actuala dezvoltare tehnologică începe să permită experimente pure de laborator. DOI: 10.13140/RG.2.2.31987.48169

About the necessity and usefulness of developing a philosophy specific to the blockchain technology, emphasizing on the ontological aspects. After an Introduction that highlights the main philosophical directions for this emerging technology, in Blockchain Technology I explain the way the blockchain works, discussing ontological development directions of this technology in Designing and Modeling. The next section is dedicated to the main application of blockchain technology, Bitcoin, with the social implications of this cryptocurrency. There follows a section of Philosophy in which I identify the blockchain technology with the concept of heterotopia developed by Michel Foucault and I interpret it in the light of the notational technology developed by Nelson Goodman as a notational system. In the Ontology section, I present two developmental paths that I consider important: Narrative Ontology, based on the idea of order and structure of history transmitted through Paul Ricoeur's narrative history, and the Enterprise Ontology system based on concepts and models of an enterprise, specific to the semantic web, and which I consider to be the most well developed and which will probably become the formal ontological system, at least in terms of the economic and legal aspects of blockchain technology. In Conclusions I am talking about the future directions of developing the blockchain technology philosophy in general as an explanatory and robust theory from a phenomenologically consistent point of view, which allows testability and ontologies in particular, arguing for the need of a global adoption of an ontological system for develop cross-cutting solutions and to make this technology profitable. CONTENTS: Abstract Introducere Tehnologia blockchain - Proiectare - Modele Bitcoin Filosofia Ontologii - Ontologii narative - Ontologii de intreprindere Concluzii Note Bibliografie DOI: 10.58679/MM73548, ISBN 978-606-033-222-0

Teoreticienii au formulat un set de criterii fundamentale pe care orice teorie a gravitației ar trebui să le satisfacă, două pur teoretice și două care se bazează pe dovezi experimentale. Astfel, o teorie trebuie să fie: 1. completă (capabilă să analizeze din "primele principii" rezultatul oricărui experiment de interes); 2. auto-consistentă (predicția sa pentru rezultatul fiecărui experiment trebuie să fie unică); 3. relativistă (la limită când se neglijează gravitația în comparație cu alte interacțiuni fizice, legile non-gravitaționale ale fizicii trebuie să se reducă la legile relativității speciale); 4. cu limita newtoniană corectă (în limitele câmpurilor gravitaționale slabe și ale mișcărilor lente, trebuie să reproducă legile lui Newton). DOI: 10.13140/RG.2.2.22012.90244

Utilizarea Big Data prezintă probleme juridice semnificative, în special din punctul de vedere al protecției datelor. Cadrul juridic existent al Uniunii Europene, bazat în special pe Directiva nr. 46/95/CE și Regulamentul general privind protecția datelor cu caracter personal, oferă o protecție corespunzătoare. Dar, pentru Big Data este necesară o strategie cuprinzătoare și globală. Evoluția în timp a fost de la dreptul de a exclude pe alții la dreptul la controlul propriilor date și, în prezent, la regândirea dreptului la identitate (digitală). DOI: 10.13140/RG.2.2.22989.38889

Cartea abordează bazele fenomenlogice din fizica atomică, fizica nucleară, radioactivitatea, fizica particulelor, fisiunea, fuziunea și energia nucleară. Conținutul oferă o perspectivă modernă a domeniului, simultan cu o retrospectivă istorică a dezvoltării sale. Fiecare capitol pune accent pe explicațiile fizice ale fenomenelor, ocurența naturală, măsurare, și utilizarea practică a fenomenelor respective. CUPRINS: Fizica atomică - Natura atomică a materiei - - Ipoteze atomice - - Proprietățile atomilor - - - Proprietăți nucleare - - - Masa - - - Forma și dimensiunea - - - Dezintegrarea radioactivă - - - Momentul magnetic - - - Nivelurile energetice - - - Valența și comportamentul legăturilor - - - Stări - - Imagistica atomică - - Structura atomului - - - Particule subatomice - - - Nucleul - - - Norul de electroni Atomul și cuanta - Descoperirea nucleului atomic - Descoperirea electronului - - Descoperirea - Spectroscopia atomică - Linii spectrale - - Teorie - - Atomii - - Linii spectrale - - - Tipuri de spectre de linii - Modelul Bohr al atomului - - Origine - - Mărimea relativă a atomilor (Raza atomilor) - - - Definiții - - - Raze atomice măsurată empiric - - - Raze atomice calculate - - Nivele energetice cuantificate: Undele electronilor (Nivele energetice) - - - Explicație - - - Tranziții ale nivelelor de energie - Mecanica cuantică - - Istorie - - Formulări matematice - Principiul corespondenței - - Mecanica cuantică Nucleul atomic și radioactivitatea - Razele X - - Istorie - - Proprietăți - - - Interacțiunea cu materia - - Producere - - - Detectoare - - - Utilizări medicale - Radiații alfa, beta și gama - Radiații ionizante - - Radiația alfa - - - Utilizări - - Radiația beta - - - Utilizări - - Radiația gama - - - Utilizări - Nucleul atomic - - Structura nucleară - - Compoziție și formă - - Forțe - - - Forța nucleară slabă - - - Forța nucleară tare - Izotopi - - Izotop vs. nuclid - - Definiția - - Notație - - Izotopi radioactivi, primordiali și stabili - Dezintegrarea radioactivă - - Baza teoretică a fenomenelor de dezintegrare - - Apariție și aplicații - - Originea nuclizilor radioactivi - Timpul de înjumătățire - - Detectoare de radiații (Detectoare de particule) - - Detectoare de ionizare gazoasă - - Detector de urme nucleare în stare solidă - - Calorimetre - - Detectoare plate cu microcanale - - Detectarea neutronilor - - Detectoare moderne - - - Detector ermetic - - Instrumente de protecție împotriva radiațiilor - - - Instrumente instalate - - - Instrumente portabile - - Detectoare de particule în cercetare - Transmutarea elementelor (Transmutarea nucleară) - - Istorie - - - Alchimie - - - Fizica modernă - - Transmutarea naturală (Transmutarea în univers) - - Transmutarea artificială (Transmutarea deșeurilor nucleare) - - - Tipurile de reactoare - - - Tipuri de combustibil - - - Motivația din spatele transmutării - - - Produse de fisiune cu durată lungă de viață - Izotopi radioactivi (Radionuclizi) - - Origine - - - Natural - - - Fisiunea nucleară - - - Sintetic - - Utilizări - Datarea radiometrică - - Bazele datării radiometrice - - - Dezintegrarea radioactivă - - - Precizia datării radiometrice - - - Temperatura de închidere - - - Ecuația vârstei - - Datarea cu carbon - - - Detaliile fizice și chimice - - - Principii - - - Considerații privind datarea - - Datarea cu uraniu - - - Metoda de datare cu uraniu-plumb - - - Metoda de datare cu uraniu-toriu - Efectele radiațiilor asupra oamenilor - - Efectele asupra sănătății - - Expunerea la radiații - - - Expunerea profesională - - - Expunerea publica - - - Zborul în spațiu - - - Transportul aerian - - - Semne de avertizare privind pericolele de radiație - - Dozarea radiațiilor - - - Măsurare Fizica particulelor - Istoria - Modelul Standard - Fizica particulelor experimentală - Obiecții - Politici publice - Particule elementare - - Particule elementare - - - Fermioni - - - - Cuarci - - - Cuarci - - - - Leptoni - - - Leptoni - - - Bosoni - - - Particule ipotetice - - Particule compuse - - - Hadroni - - - Barioni - - - Mezoni - - - Nuclee atomice - - - Atomi - - - Molecule - - Substanțe condensate - - Alte particule - - Extensii ale Modelului Standard - - - Marea unificare - - - Supersimetria - - - Teoria corzilor - - - Teoria preonilor - Protoni - Neutroni - - Istoric - - - Evoluția actuală - Electron - - Clasificare - - Proprietăți fundamentale - Cuarci - Fotoni - Gluoni - Bosoni W și Z - - Bosonul Higgs - Neutrino - - Neutrino, noul sistem de comunicații - - Telefonul – particulă - - Comunicații cu submarinele - - Mesaje pentru călătoria în timp - Fizica acceleratorilor - - Accelerarea și interacțiunea particulelor cu structuri RF - - Dinamica fluxului - - Coduri de modelare - - Diagnosticările fluxului - - Toleranțele mașinii Fisiunea și fuziunea nucleară - Istorie - - Descoperirea nucleului - - Descoperirea neutronului - - Câmpul bozonic - - Mezoni - Fisiunea nucleară - - Mecanismul - - Reactoare de fisiune nucleară - - - Mecanism - - - - Fisiunea - - - - Generarea de căldură - - - - Răcirea - - - - Controlul reactivității - - - - Generarea de energie electrică - - Reactoare nucleare cu apă grea presurizată - CANDU - - - Scopul utilizării apei grele - - - Avantaje și dezavantaje - - - Emisiile de tritiu - - - Reactorul CANDU - - - Centrala Nucleară de la Cernavodă - - - - Reactoarele - - - - Incidente - - Plutoniu - - - Proprietăți fizice - - Reactoare nucleare reproducătoare - - - Eficiența combustibilului și tipurile de deșeuri nucleare - - - Raportul de conversie, pragul de rentabilitatea, raportul de reproducere, timpul de dublare și arderea - - - Tipuri de reactoare reproducătoare - - Energia de fisiune - - - Centrale nucleare - - - Probleme de mediu - - - Energia nucleară în România - - Echivalența masă-energie în reacțiile nucleare - - - Istorie - - - Exemplu practic - - - Eficiența - Fuziunea nucleară - - Procesul - - Controlul fuziunii (Energia de fuziune) - - - Descriere - - - - Mecanism - - - - Secțiunea transversală - - - - Criteriul Lawson - - - - Produs triplu: densitate, temperatură, timp - - - - Comportamentul plasmei - - - - Captarea energiei Probleme nerezolvate - Fizica nucleară - Fizica particulelor / Fizica energiilor înalte Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

Exemplul clasic al unui program de cercetare de succes este teoria gravitațională a lui Newton, probabil cel mai de succes program de cercetare lakatosian. Inițial, teoria gravitațională a lui Newton s-a confruntat cu o mulțime de "anomalii" ("contraexemple"), și a contrazis teoriile observaționale care susțineau aceste anomalii. Dar suporterii programului de cercetare a gravitației newtoniene au transformat fiecare anomalie în cazuri coroborante. Mai mult, au evidențiat ei înșiși contraexemple pe care le-au explicat apoi prin teoria newtoniană. DOI: 10.13140/RG.2.2.25794.32969

Évaluation: Imre Lakatos, The Methodology of Scientific Research Programmes, Philosophical papers, volume I, edité par John Worrall et Gregory Currie, Cambridge University Press, 1995, ISBN 0-521-28031-1, paperback La méthodologie des programmes de recherche scientifique est une collection d'articles publiés au fil du temps, dans laquelle Imre Lakatos exprime une révision radicale du critère de démarcation de Popper entre science et non-science, conduisant à une nouvelle théorie de la rationalité scientifique. Mots-clés: Imre Lakatos, science, méthodologie, programmes de recherche, heuristique DOI: 10.13140/RG.2.2.25516.31364

Après la guerre froide, les gouvernements et les services de renseignement ont continué à utiliser le modèle conventionnel pour évaluer les menaces pesant sur l'État. Mais les concepts de sécurité se sont éloignés d'une confrontation hautement militarisée entre des adversaires connus et a augmenté l'inquiétude suscitée par les menaces non étatiques plus difficiles à identifier. Les acteurs non étatiques sont devenus des menaces stratégiques, le concept de « terrorisme stratégique » étant développé immédiatement après les attentats de septembre 2001. DOI: 10.13140/RG.2.2.27419.62249

The Louvre Museum is the largest of the world's art museums by its exhibition surface. These represent the Western art of the Middle Ages in 1848, those of the ancient civilizations that preceded and influenced it (Oriental, Egyptian, Greek, Etruscan and Roman), and the arts of early Christians and Islam. At the origin of the Louvre existed a castle, built by King Philip Augustus in 1190, and occupying the southwest quarter of the current Cour Carrée. In 1594, Henri IV decided to unite the palace of the Louvre with the palace of the Tuileries built by Catherine de Medicis. The Cour Carrée was built by the architects Lemercier and then Le Vau, under the reign of Louis XIII and Louis XIV. The Department of Paintings currently has about 7,500 paintings (of which 3,400 are exposed), covering a period that goes from the Middle Ages to 1848 (date of the beginning of the Second Republic). By including the deposits, the collection is, with 12,660 works, the largest collection of ancient paintings in the world. With rare exceptions, the works after 1848 were transferred to the Musée d'Orsay when it was created in 1986. CONTENTS: Louvre Museum - Variety of exhibited works - The Royal Palace - The collections - - Eastern antiquities - - Arts of Islam - - Egyptian Antiquities - - Greek, Etruscan and Roman Antiquities - - Paintings - - - French school - - - Northern Schools (Flanders, Netherlands, Germany) - - - Italian School - - - Other schools Painting - Definitions - Painting genres - - The landscape - - Still life Paintings - FRANCOIS BOUCHER - - Vulcan presenting arms to Venus for Aeneas - RAPHAEL - - Portrait of Baldassare Castiglione - RUBENS - - Helena Fourment with children - LOUIS DAVID - - Madame Récamier - REMBRANDT - - Portrait of Heindrickje Stoffels - VELAZQUEZ - - Portrait of the Infanta Margarita - SIMONE MEMMI - - Jesus Christ walking on Calvary - JAN STEEN - - The Bad Company - HANS HOLBEIN - - Erasmus - CORREGGIO - - Mystic Marriage of Saint Catherine - LANCRET - - Conversation - JAN VAN DER MEER (VERMEER) - - The Lacemaker - VAN DYCK - - Charles I at the Hunt - FRANÇOIS CLOUET - - Elisabeth of Austria (1554-1592), Wife of Charles IX and Queen of France (1570 - 1574) - DELACROIX - - The Barque of Dante - EL GRECO - - Saint Louis, King of France, and a page - REMBRANDT - - Pilgrims at Emmaus (The Supper at Emmaus) - GERARD DAVID - - Marriage at Cana - RAPHAEL - - Portrait of Dona Isabel de Requesens, Vice-Queen of Naples - RUBENS - - La Kermesse (The Village Fête, or Noce de village) - FRANS HALS - - The Gypsy Girl - DECAMPS - - The Sonneurs - HOLBEIN THE YOUNGER - - Anne of Cleves - P. PRUD’HON - - Psyche transported to Heaven - PHILIPPE DE CHAMPAIGNE - - Portrait of Richelieu - LANCRET - - The Autumn - L. DAVID - - Madame Seriziat - COROT - - Recollection of Mortefontaine - LEONARDO DA VINCI - - La belle ferronnière - CORREGGIO - - Venus and Cupid with a Satyr - WATTEAU - - Pilgrimage to Cythera (The Embarkation for Cythera) - NICOLAS POUSSIN - - The Inspiration of the Poet - PRUD’HON - - The Empress Josephine (1763-1814) - FRAGONARD - - The Bathers - H. RIGAUD - - Louis XIV (1638–1715) - TERBURG - - The Concert - LEOPOLD ROBERT - - The Pilgrimage to the Madonna of the Arch - LARGILLIERE - - Family Portrait - MANTEGNA - - Parnassus - MEMLING - - The Virgin and Child between St James and St Dominic - FRAGONARD - - The Music Lesson - JEAN VAN EYCK - - The Virgin of chancellor Rolin - PAOLO VERONESE - - Susannah and the Elders - FRANÇOIS BOUCHER - - Diana leaving her bath - GÉRICAULT - - The Raft of the Medusa - MURILLO - - Assumption of the Virgin - CLAUDE GELLEE (LORRAIN) - - Ulysses returning Chryseis to her father (Marine, setting sun) - INGRES - - Madame Riviere - E. MURILLO - - The Young Beggar - GREUZE - - The Broken Pitcher - PIETER DE HOOCH - - Card players in an opulent interior - POUSSIN - - Et in Arcadia ego - QUENTIN MATSYS - - The moneylender and his wife - ANDREA SOLARIO - - Madonna with the Green Cushion - TITIEN - - Woman with a Mirror - DAVID TENIERS (the Younger) - - The Works of Mercy - LEONARDO DA VINCI - - Mona Lisa (La Gioconda) - Armand Dayot

Gareth Evans, în Teoria cauzală a numelor, a afirmat că teoria cauzală a referinței trebuie să fie extinsă pentru a include ceea el numește "baze multiple". După botezul inițial, folosirea numelui în prezența persoanei poate, în circumstanțele potrivite, să fie considerată ca întărind numele în referentul său. Pentru cei care sunt în contact direct cu persoana, referința pentru exprimarea numelui se rezolvă printr-un un lanț cauzal care include persoane care au cunoscut-o cu ocazia ”botezului”, sau prin fixarea indexabilă a persoanei la nume în momentul comunicării. Lanțul cauzal poate continua printr-o serie de utilizări referențiale a numelui pe tot parcursul vieții persoanei. DOI: 10.13140/RG.2.2.15793.53607

About the main psychological and philosophical aspects detached from the film Solaris directed by Andrei Tarkovski, as well as the cinema techniques used by the director to convey his messages to the spectator. In the "Introduction" I briefly present the relevant elements of Tarkovski's biography and an overview of Stanislav Lem's Solaris novel and the film Solaris directed by Andrei Tarkovsky. In "Cinema Technique" I talk about the specific rhythm of the scenes, the radical movement triggered by Tarkovsky in modern cinema, the role of symbolic and iconic elements, and affinities with the fantastic area of Russian literature. In Psychological Aspects I analyze the issue of communication in a human society of the future considered by Tarkovsky as rigid, the obsession of the house, and the personal evolution of Kris, Hari, and the relationships between them. In Philosophical Aspects, the film is analyzed through the philosophy of the mind (Cartesian dualism, reductionism and functionalism), the problem of personal identity, the theory of heterotopic spaces developed by Michel Foucault, and the semantic interpretations that can be deduced from the film. It also analyzes the issue of personal identity through Locke's philosophy. "Conclusions" show the general ideas of this essay, namely that Man's attempts to classify and maintain forms of interaction with unknown entities will always be condemned to failure and will reflect a major mistake in the panoptic world in which we live. In this framework of analysis of the philosophy of mind, functionalism seems to be the most intuitive. Solaris is, however, a movie that begins as a search for answers and comes to provide these answers with a whole range of different questions. CONTENTS: Abstract Introduction 1 Cinema technique 2 Psychological Aspects 3 Philosophical aspects Conclusions Bibliography Notes DOI: 10.58679/MM59030 , ISBN 978-606-033-225-1

Prima ediție a Principia lui Newton conține doar două comentarii suplimentare despre metodologie: notificarea că scopul lucrării este de a explica "cum să determinăm mișcările adevărate din cauzele lor, efectele și diferențele aparente și, dimpotrivă, cum să determinăm din ipoteze dacă sunt adevărate sau aparente, cauzele și efectele lor"; și, în Scholiul de la sfârșitul Cărții 1, Secțiunea 11, Newton afirmă că abordarea sa distinctivă face posibilă argumentarea mai sigură în filosofia naturală. În a doua ediție (1713) Newton introduce secțiuni separate pentru fenomene și reguli implicate în determinarea gravitației universale, iar la sfârșitul Scholiului General din cea de-a treia ediție, 1726, include cea mai faimoasă declarație metodologică. DOI: 10.13140/RG.2.2.34012.54403

O perspectivă contemporană asupra materiei, care ia în considerare toate entităţile ştiinţifice observabile, cu accent pe fenomene. În principiu, definiţia materiei se limitează la astfel de entităţi explorate de fizică. În funcţie de condiţiile termodinamice diferite, cum ar fi temperatura şi presiunea, materia poate exista în diferite “faze”, cele mai familiare fiind cele de solid, lichid, şi gaz. Alte faze pot fi cele de plasmă, superfluid, şi condensat Bose-Einstein. Atunci când materia trece dintr-o fază în alta, este supusă la ceea ce este cunoscut ca tranziţie de fază, un fenomen studiat în termodinamică. CUPRINS: Natura atomică a materiei - Ipoteze atomice - Proprietățile atomilor - - Proprietăți nucleare - - Masa - - Forma și dimensiunea - - Dezintegrarea radioactivă - - Momentul magnetic - - Nivelurile energetice - - Valența și comportamentul legăturilor - - Stări - Imagistica atomică - Structura atomului - - Particule subatomice - - Nucleul - - Norul de electroni - Elemente chimice - - Descriere - - Originea elementelor - - Abundenţa - Tabelul periodic al elementelor - - Prezentare generală - - Metode de grupare - - - Grupe - - - Perioade - - - Blocuri - - - Metale, metaloide și nemetale - Izotopi (Variații, ocurența, aplicații) - - Proprietăți chimice și moleculare - - Proprietăți nucleare și stabilitatea - - Numere de izotopi per element - - Numerele de nucleoni pare și impare - - Existența în natură - - Aplicații ale izotopilor - - - Purificarea izotopilor - - - Utilizarea proprietăților chimice și biologice - - - Utilizarea proprietăților nucleare - Compuși și amestecuri - - Compuși chimici - - - Definiții - - - Legături și forțe - - Amestecuri - - - Caracteristicile amestecului - Molecule - - Legături - - - Covalente - - - Ionice - - Dimensiunea moleculară - - Geometria moleculară - - Spectroscopia moleculară - - Aspecte teoretice - Antimateria - - Definiție formală - - Istoria conceptului - - Notaţie - - Proprietăți - - Origine și asimetrie - Materia întunecată - - Definiție tehnică - - Compoziția materiei întunecate: barionică vs. nonbarionică - - - Materia barionică - - - Materia non-barionică - - - Agregarea materiei întunecate și obiectele dense de materie întunecată Solide - Microscopia cu ioni în câmp - - Introducere - - Design, limitări și aplicații - Structura cristalelor - - Celula unitară - - - Indicii Miller - - - Planuri și direcții - - - - Structuri cubice - Densitatea solidelor - - Istorie - - Măsurarea densității - - - Materiale omogene - - - Materiale heterogene - - - Materiale non-compacte - Elasticitatea - - Prezentare generală - - Elasticitatea liniară - - Aplicații - Rezistența materialelor - - Definiție - - Tipuri de sarcini - - Condiții de stres - - Condiții de rezistență - - Condiții de deformare - - Relațiile stres-deformare Lichide - Aplicații - Presiunea - - Definiție - - Unități - - Presiunea fluidelor - - Presiunea în lichid - - - Direcția presiunii lichidului - Flotabilitatea - Principiul lui Arhimede - - Formula - - Rafinare - Forțe în cazurile scufundării și plutirii - - Model simplificat - Stabilitatea statică - Flotarea - Principiul lui Pascal - - Definiție - - Explicaţie - - Butoiul lui Pascal - - Aplicațiile legii lui Pascal - Tensiunea superficială - - Cauze - - Efectele tensiunii de suprafață - - - Apa - - - Surfactanţi - Capilaritatea - - Fenomenul și fizica acțiunii capilare - - La plante și animale - - Exemple - - Înălțimea unui menisc - - Transportul lichidelor în medii poroase Gaze - Caracteristici fizice - Atmosfera - - Scurgeri de atmosferă - - Teren - - Compoziție - - Structura Pământului - - Circulație - - Importanța - - Presiunea atmosferică - - - Mecanism - - - Atmosfera standard - - - Presiunea medie a nivelului mării - - - Variația altitudinii - - - Variația locală - Barometru - - Tipuri - - - Barometre pe bază de apă - - - Barometre cu mercur - - - Barometru cu ulei de pompă de vid - - - Barometre aneroide - - - Barografe - - - Barometre MEMS - - Aplicații - - Barometre și calcularea presiunii atmosferice - Legea lui Boyle - - Istorie - - Definiție - - Relația cu teoria cinetică și gazele ideale - - Ecuaţia - - Sistemul respirator uman - Flotabilitatea în aer (Aerostate) - - Baloane - - Dirijabile - - Aerostate hibride - - Gaze flotante - - - Aer cald - Principiul lui Bernoulli - - Aplicații - - Efectul Coandă - - - Descoperire - - - Mecanismul efectului Coandă - - - Aplicații Plasma - Definiție - Proprietăți și parametri - - Grad de ionizare - - Temperaturi - - Plasme termice vs. nontermice - - Ionizare completă vs. incompletă - - Potențialul plasmei - - Magnetizare - - Comparația fazelor de plasmă și gaz - Plasma în natură, artificială și aplicații - - Plasmă în astronomie și astrofizică - - Plasma comună Schimbarea de fază - Clasificarea tranzițiilor de fază - - Clasificarea Ehrenfest - - Clasificarea modernă a tranzițiilor de fază - Proprietăți ale tranzițiilor de fază - - Puncte critice - - Simetria - - Exponenți critici și clase de universalitate - Evaporarea - - Teorie - - - Echilibru evaporativ - - Factorii care influențează rata de evaporare - Condensarea - - Inițiere - - Scenarii de reversibilitate - - Cele mai frecvente scenarii - - Cum este măsurată condensarea - - Aplicații ale condensării - - Adaptarea biologică - - Condensarea în construcția de clădiri - Ceaţa - - Definiție - - Formare - Nori - - Formarea și distribuția - - - Cum devine saturat aerul - - - Convergența de-a lungul zonelor cu presiune scăzută - - - Divergența de-a lungul zonelor de înaltă presiune - - Efecte asupra climei și atmosferei - Fierberea - - Tipuri - - - Nucleația - - - Fluxul de căldură critic - - - Tranziția - - - Filmul - - - Distilarea - - Fierberea vs. evaporarea - Înghețarea/Solidificarea - - Cristalizare - - Suprarăcirea - - Exotermicități - - Vitrificarea - - Expansiunea - - Înghețarea organismelor vii - - - Bacterii - - - Plante - - - Animale - - Conservarea alimentelor - Topirea - - Topirea ca o tranziție de fază de prim ordin - - Criteriile de topire - - Suprarăcirea - - Topirea solidelor amorfe (sticle) - Căldura latentă - - Folosire - - - Meteorologie - - Căldură latentă specifică Probleme nerezolvate - Fizica materiei condensate - Fizica plasmei Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

Programele de cercetare permit dezvoltarea unor teorii mai complexe. Termenii pot fi aplicați atât la teorii individuale cât și la programe. În cazul în care se aplică teoriilor din cadrul unui program de cercetare, consider că acestea devin la rândul lor programe de cercetare, pe care le putem numi subprograme de cercetare. Spre deosebire de revoluțiile științifice ale lui Kuhn, Lakatos a presupus că existența simultană a mai multor programe de cercetare este norma. Știința se confruntă în prezent cu o astfel de situație inedită: două teorii incompatibile, dar ambele acceptate de comunitatea științifică descriu aceeași realitate în două moduri diferite. DOI: 10.13140/RG.2.2.11153.28005

Big Data poate genera, prin inferențe, noi cunoașteri și perspective. Paradigma care rezultă din utilizarea Big Data generează noi oportunități. Un motiv de îngrijorare majoră în cazul Big Data se datorează faptului că oamenii de știință de date tind să lucreze cu date despre subiectele pe care nu le cunosc și cu care nu au fost niciodată în contact, fiind înstrăinați de produsul final al activității lor (aplicarea analizelor). Un studiu recent afirmă că ceasta poate fi motivul unui fenomen cunoscut ca alienarea digitală. Big Data are influențe mari la nivel guvernamental, afectând pozitiv societatea. DOI: 10.13140/RG.2.2.27117.84961

Despre căldură, temperatură, și modalități de măsurare, și aplicații practice în inginerie. Un punct de vedere contemporan privind energia, termodinamica și legile ei, cu detalierea celor mai importante principii care o guvernează. Un capitol special este dedicat schimbărilor climatice și încălzirii globale actuale. Explicații clare ale fenomenelor, evitând formulele matematice complexe. CUPRINS: Căldura și temperatura - Temperatura - - Definiții - - - Pe baza principiului zero - - - Pe baza celui de al doilea principiu - - Unități de temperatură - - Măsurarea temperaturii - - Temperatura în gaze - Căldura - - Istorie - - Transferuri de energie sub formă de căldură între două corpuri - - Notație și unități - Măsurarea căldurii - - Istorie - - Tehnologii - - - Termometria non-invazivă - - Temperatura aerului de suprafață - Capacitatea calorică - - Măsurare - - Capacitate calorică specifică - Dilatarea termică - - Prezentare generală - - - Prezicerea dilatării - - - Efecte de contracție (dilatare termică negativă) - - - Factorii care afectează dilatarea termică - - Coeficientul de dilatare termică - - - Coeficientul general de dilatare termică volumetrică - - Dilatarea în solide - - Dilatarea izobară în gaze - - Dilatarea în lichide Transferul de căldură - Conducția termică - - Prezentare generală - Convecția - - Exemple și aplicații ale convecției - - - Transfer de căldură - - - Circulația atmosferică - - - Vremea - - - Circulația oceanică - - - Convecția mantalei - - Mecanisme de convecție - - Convecția naturală - - - Convecția forțată - - - Convecția gravitațională sau flotabilitate - - - Convecția granulată - - - Convecția termomagnetică - - - Acțiunea capilară - - - Efectul Marangoni - - - Efectul Weissenberg - - - Combustia - Radiația termică - - Prezentare generală - - - Efecte de suprafață - - Proprietăți - Emisia de energie radiantă - - Emisivități ale suprafețelor obișnuite - - Emitanța - Absorbția energiei radiante - - Legea lui Kirchhoff a radiațiilor termice - - - Emisivitatea spectrală direcțională - - Cuantificarea absorbției - - Măsurarea absorbției - - Aplicații - Reflexia energiei radiante - - Reflectivitatea - - Tipul suprafeței - - Reflectanța apei - Răcirea radiativă - - Răcirea radiativă terestră - - - Energia Pământului - - - Răcirea nocturnă de suprafață - - - Estimarea lui Kelvin a vârstei Pământului - - Astronomie - - Aplicații - - - Arhitectură - - - Gheața nocturnă - Legea de răcire a lui Newton - - Relația cu mecanismul de răcire - - Versiunea de transfer termic a legii - Energia solară - Celule solare - - Tehnologii principale - - - Celule fotovoltaice - - - - Sisteme fotovoltaice convenționale - - - Energie solară concentrată - - - Sisteme hibride - - Tehnologii emergente - - - Celule fotovoltaice concentrate - - - Celule fotovoltaice plutitoare - Transferul termic - - Prezentare generală - - Inginerie - - - Izolare, radianță și rezistență - - - Dispozitive - - - Schimbătoare de căldură Schimbări climatice - Terminologie - Cauze - - Mecanisme interne de forțare - - Variabilitatea ocean-atmosferă - - - Viaţa - - Mecanisme externe de forțare - - - Variații orbitale - - - Variații solare - - - Vulcanism - - - Plăci tectonice - - - Influențe umane - Evidențe fizice - - Măsurători de temperatură și proxi-uri - - Dovezi istorice și arheologice - - Gheţarii - - Pierderea de gheață din Marea Arctică - - Vegetația - - - Resurse genetice forestiere - - Analiza polenului - - Acoperire de nori și precipitații - - Dendroclimatologia - - Mostre de gheață - - Animale - - Schimbarea nivelului mărilor - Efectul de seră - - Istorie - - Mecanism - - Gaze cu efect de seră - - Rolul schimbărilor climatice - Încălzirea globală - Note - Efecte observate și așteptate asupra mediului - - Vremea extremă - - Nivelul mării creste - - Sisteme ecologice - - Efecte pe termen lung - Efectele asupra sistemelor sociale - - Habitatul inundațiilor - - Economie - - Infrastructură Schimbarea de fază - Clasificarea tranzițiilor de fază - - Clasificarea Ehrenfest - - Clasificarea modernă a tranzițiilor de fază - Proprietăți ale tranzițiilor de fază - - Puncte critice - - Simetria - - Exponenți critici și clase de universalitate - Evaporarea - - Teorie - - - Echilibru evaporativ - - Factorii care influențează rata de evaporare - Condensarea - - Inițiere - - Scenarii de reversibilitate - - Cele mai frecvente scenarii - - Cum este măsurată condensarea - - Aplicații ale condensării - - Adaptarea biologică - - Condensarea în construcția de clădiri - Ceaţa - - Definiție - - Formare - Norii - - Formarea și distribuția - - - Cum devine saturat aerul - - - Convergența de-a lungul zonelor cu presiune scăzută - - - Divergența de-a lungul zonelor de înaltă presiune - - Efecte asupra climei și atmosferei - Fierberea - - Tipuri - - - Nucleația - - - Fluxul de căldură critic - - - Tranziția - - - Filmul - - - Distilarea - - Fierberea vs. evaporarea - Înghețarea/Solidificarea - - Cristalizare - - Suprarăcire - - Exotermicități - - Vitrificare - - Expansiune - - Înghețarea organismelor vii - - - Bacterii - - - Plante - - - Animale - - Conservarea alimentelor - Topirea - - Topirea ca o tranziție de fază de prim ordin - - Criteriile de topire - - Suprarăcirea - - Topirea solidelor amorfe (sticle) - Căldura latentă - - Folosire - - - Meteorologie - - Căldură latentă specifică Termodinamica - Introducere - Istorie - Legile termodinamicii - Concepte în termodinamică - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură - - Substanţe care se pot descrie doar prin temperatură şi presiune - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură, presiune şi potenţial chimic - - Substanţe care se pot descrie prin temperatură şi câmp magnetic - - Sisteme termodinamice - - Stări termodinamice - Zero absolut - Termodinamica aproape de zero absolut - - Relația cu condensatul Bose-Einstein - - Scări de temperatură absolută - Temperaturi negative - Energia internă - - Introducere - - - Funcțiile cardinale - - Descriere și definiție - - - Schimbări ale energiei interne - Prima lege a termodinamicii - - Declarația revizuită conceptual, conform abordării mecanice - - Descriere - Procese adiabatice - - Descriere - - Diferite aplicații ale ipotezei adiabatice - - Încălzirea și răcirea adiabatică - Meteorologia (Fizica norilor) - - Răcirea aerului până la punctul de rouă - - - Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed - - - - Ascendența frontală și ciclonică - - - - Ascendența convectivă - - - - Ascendența orografică - - - Răcirea non-adiabatică - - Adăugarea de umezeală în aer - - Suprasaturația - - Suprarăcirea - - Coliziune - coalescență - - Procesul Bergeron - - Coeziune și dizolvare - A doua lege a termodinamicii - - Introducere - - Principiul lui Carnot - - Formularea lui Clausius - - Formularea Kelvin - - Echivalența formulărilor Clausius și Kelvin - - Relația dintre formularea lui Kelvin și formularea lui Planck - - Formularea lui Planck - - Principiul Carathéodory - - Principiul lui Planck - - Formularea pentru un sistem care are o expresie cunoscută a energiei sale interne în funcție de variabilele sale de stare extinse - Motoare termice - - Prezentare generală - - Exemple de zi cu zi - - Exemple de motoare termice - - - Motorul termic al Pământului - - Eficienţa - - - Puterea - Ordinea și dezordinea - - Prezentare generală - Entropia - - Definiții - - - Definiţia statistică a entropiei: Principiul lui Boltzmann - - Funcția de stare - - Proces reversibil - - Entropia unui sistem - - Informaţiile fizice şi entropia Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

Dans la vision classique, l'espace et le temps sont des conteneurs ; la matière est le contenu. La propriété distinctive de la matière est qu'elle transporte de l'énergie et des impulsions, préservée dans le temps, ce qui donne à ces impulsions un caractère ontologique fondamental. La relativité générale a généré diverses interprétations philosophiques anciennes. Ses adhérents ont mis en avant la « relativisation de l'inertie » et le concept de simultanéité, les kantiens et les néo-kantiens ont souligné l'approche de certaines « formes intellectuelles » synthétiques (en particulier le principe de covariance générale), et les empiriques logiques ont souligné la signification philosophique méthodologique de la théorie. DOI: 10.13140/RG.2.2.11533.38886

Previzualizare carte O introducere în fenomenologia opticii geometrice (reflexia, refracția, principiul lui Fermat, oglinzi, miraje, dispersia, lentile), opticii fizice (undele luminoase, principiul Huygens–Fresnel, difracția, interferența, polarizarea, vederea tridimensională, holografia), opticii cuantice (fotoni, efectul fotoelectric, dualitatea undă-particulă, principiul incertitudinii, complementaritatea) și culorilor (transparența, translucența, amestecul culorilor, culori complementare, pigmenți), în conexiune cu teoriile fundamentale ale luminii. Despre proprietățile luminii (unde electromagnetice, spectrul electromagnetic, materiale transparente și opace, umbra, sistemul vizual uman, lumina Soarelui) și emisia luminii (stări excitate, spectrele de emisie și absorbție, incandescența, fluorescența, fosforescența, LED, laser). Cartea explică bazele fizice pentru înțelegerea fenomenelor optice, cu accent pe fenomenele naturale și aplicațiile specifice. CUPRINS: Lumina - Optica fenomenologică Proprietățile luminii - Unde electromagnetice - - Viteza undelor electromagnetice - - - Viteza luminii - Spectrul electromagnetic - - Intervalul spectrului - - Argumentare pentru denumirile regionale ale spectrului - Materiale transparente - - Ceramica transparentă - - Transparența în izolatori - - Camuflaje - Materiale opace (Opacitatea) - - Radioopacitatea - - Definiție cantitativă - Umbra - - Surse de lumină punctuale și non-punctuală - - Astronomie - - Variația în timpul zilei - - Viteza de propagare - - Culoare - - Umbre tridimensionale - - În fotografie - Sistemul vizual uman (Ochiul) - - Ochiul uman - - Retina - - Vedere binoculară - De ce este apusul de Soare roșu? - De ce sunt norii colorați? - Ce culoare are apa? - - Culoarea intrinsecă - - Culoarea lacurilor și a oceanelor - - Culoarea ghețarilor - - Culoarea probelor de apă Culori - Reflexia selectivă (Culoarea unui obiect) - - Culoarea obiectelor - - Difuzia culorilor - Transmiterea selectivă (Transparența și translucența) - - Împrăștierea luminii în solide - - Absorbția luminii în solide - Amestecul luminii colorate (Amestecul culorilor) - - Amestecul aditiv - - Amestecul subtractiv - Culori complementare - - Culori complementare - - În diferite modele de culori - - - Model tradițional de culoare - - Culorile produse de lumină - - Imprimarea culorilor - - Persistența imaginii - - Aplicații practice - Amestecul pigmenților colorați (Pigmenți) - - RYB - - Procese de imprimare CMY și CMYK - - Amestecarea subtractivă a straturilor de cerneală - - Amestecarea vopselelor în palete limitate - De ce e cerul albastru? - - Radiația difuză a cerului - - Împrăștierea Rayleigh - - De ce e cerul albastru Reflexia și refracția (Optica geometrică) - Istorie - Reflexia - - Reflexia luminii - Principiul timpului cel mai scurt (Principiul lui Fermat) - - Derivare - - Istorie - Legea reflexiei - - Formula vectorială - - Reflectivitate - - Consecințe - - - Reflecția internă - - - Polarizare - - - Imagini reflectate - - Exemple - Oglinzi plane (Oglinzi) - - Efecte - - - Forma suprafeței unei oglinzi - - - Imagine în oglindă - - Oglinzi plane - - - Preparare - - - Relația cu oglinzile curbate - Reflexia difuză - - Mecanism - - Obiecte colorate - - Importanța pentru vedere - - Interreflexia - Refracția - - Explicaţie - Mirajul - - Mirajul inferior - - - Încețoșarea - - Mirajul superior - - - Fata Morgana - - Miraje de noapte - - - Miraje ale obiectelor astronomice - Dispersia - - Exemple - - Dispersia materialelor - Curcubeul - - Prezentare generală - - Numărul de culori în spectru sau curcubeu - - Explicaţie - Reflexia internă totală - - Explicația optică - - Unghiul critic - - Reflexia internă totală eșuată - - Schimbarea de fază la reflexia internă totală - Lentile - - Construcția lentilelor simple - - - Tipuri de lentile simple - - Ecuația lui Lensmaker - - - Convenția de semn pentru razele de curbură R1 și R2 - - - Aproximarea lentilelor subțiri - - Lentile compuse - Formarea imaginilor prin lentile - - Mărirea - Defecte ale lentilelor - - Aberații sferice - - Coma - - Aberația cromatică - - Alte tipuri de aberații - - Difracția diafragmei Undele luminoase (Optica fizică) - Principiul Huygens–Fresnel - - Istorie - - Teoria lui Huygens și funcția de undă fotonică modernă - - Principiul lui Huygens și teoria câmpului cuantic - - În alte dimensiuni spațiale - Difracția luminii - - Exemple - - Mecanism - - Difracția luminii - - - Difracția printr-o singură fantă - Interferența optică - - Cerințele sursei de lumină - - Dispozitive optice - - Interferometria optică - Interferența pe straturi subțiri - - Teorie - - Sursă monocromatică - - Sursa de bandă largă - - Interacțiunea de fază - - Aplicații - Polarizarea - - Propagarea și polarizarea undelor - - - Unde electromagnetice transversale - - - Unde netransversale - - Starea de polarizare - - - Elipsa de polarizare - - Polarizarea fotonilor - Vederea tridimensională (Percepția în adâncime) - - Indicii monoculare - - Indici binoculare - - Percepția tridimensională în artă - Holografia - - Cum funcționează - - - Laser - - - Aparatura - - - Procesul - - - Vs. fotografie - - Fizica holografiei - - - Fronturile de undă plane - - - Surse punctuale - - - Obiecte complexe Emisia luminii (Surse de lumină) - Excitarea (Stări excitate) - Spectrul de emisie al luminii - - Emisie - - Origini - - Radiații din molecule - Incandescența - - Observații și utilizare - Spectrul de absorbție (Spectroscopia de absorbție) - - Teorie - - Relația cu spectrul de transmisie - - Relația cu spectrul de emisie - - Relația cu spectrul de dispersie și reflecție - - Spectroscopia de absorbție - Fluorescența - - Principii fizice - - - Fotochimie - - - Randament cuantic - - - Durata de viață - - - Diagrama Jablonski - - Anizotropia fluorescenței - - - Fluorența - - Reguli - - - Regula lui Kasha - - - Regula imaginii în oglindă - - - Deplasarea Stokes - Lămpi fluorescente - - Principiile de funcționare - - - Construcție - - - Aspecte electrice ale funcționării - - - Efectul temperaturii - - Fosforul și spectrul luminii emise - Fosforescența - - Explicaţii - - - Mecanica cuantică - - - Ecuaţia - - Chimiluminescență - - Materiale - LED - - Istorie - - Principiul de funcționare - - Tehnologie - - Fizica - - - Indicele de refracție - Lămpi cu LED - - Istorie - - Tehnologia - - Eficiența - Laser - - Concepte de bază - - - Terminologie - - Construcţia unui laser - - Fizica laserilor - - Aplicaţii - - - Științifice - - - Spectroscopie - - - Tratament termic - - - Reflector lunar cu laser - - - Fotochimie - - - Scanere de coduri de bare laser - - - Răcire cu laser - - - Fuziunea nucleară - - - Microscopie - Extreme Light Infrastructure - - Istorie - - Centrul de cercetare ELI NP Cuanta de lumină (Fotoni) - Proprietăți fizice - Optica cuantică - Nașterea teoriei cuantice (Optica cuantică) - - Istoria opticii cuantice - - Concepte ale opticii cuantice - - Electronica cuantică - Cuantificarea și constanta lui Planck - - Metode de cuantificare - - - Cuantificarea canonică - - Constanta lui Planck - - - Valoare - - - Semnificația valorii - Efectul fotoelectric - - Mecanismul de emisie - - Observații experimentale ale emisiei fotoelectrice - - Descrierea matematică - - Utilizări și efecte - - - Fotomultiplicatori - - - Senzori de imagine - - - Electroscop cu frunză de aur - - - Spectroscopie fotoelectronică - - - Nave spațiale - - - Praful lunar - - - Dispozitive de vedere pe timp de noapte - Dualitatea undă-particulă - - Tratamentul în mecanica cuantică modernă - - Vizualizare - - Aplicarea la modelul Bohr - Experimentul celor două fante - - Prezentare generală - - Interpretările experimentului - - - Interpretarea de la Copenhaga - - - Formularea integrală a căii - - - Interpretarea relațională - - - Interpretarea multiplelor-lumi - Difracția electronilor - - Proprietăți cuantice - - Difracția electronilor - - Interacțiunea electronilor cu materia - - Microscop cu electroni de transmisie - Principiul incertitudinii - - Definire - - Utilizare - Complementaritatea - - Conceptul - - Natura - - Considerații suplimentare - - Experimente Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing