Nicolae Sfetcu

Cele mai multe experimente au confirmat relativitatea generală cu ajutorul tehnologiilor nou dezvoltate. S-a creat o bază tehnologică pentru astronomia undelor gravitaționale. S-au construit antene barogene criogenice și antene interferometrice laser performante, asociate cu analiza teoretică a experimentelor cu masele de testare, rezultând că sensibilitatea experimentelor depinde de izolarea termică, dacă dispozitivul înregistrează continuu coordonatele sensibilitatea antenei este limitată, și se poate crește sensibilitatea dacă se folosesc proceduri cuantice. Antenele pot ajuta în observarea radiației gravitaționale de fond și testarea relativității generale în cazul ultra-nelinar. DOI: 10.13140/RG.2.2.34549.63200

Thomas Kuhn a criticat falsificabilitatea pentru că a caracterizat "întreaga întreprindere științifică în termeni care se aplică doar părților revoluționare ocazionale". Potrivit lui Kuhn, modul în care știința funcționează în astfel de ocazii nu poate fi folosit pentru a caracteriza întreaga întreprindere științifică. În opinia lui Kuhn, un criteriu de delimitare trebuie să se refere la funcționarea științei normale. Kuhn obiectează împotriva întregii teorii a lui Popper și exclude orice posibilitate de reconstrucție rațională a dezvoltării științei. În opinia lui Kuhn, nu poate exista logică, ci doar psihologia descoperirii. DOI: 10.13140/RG.2.2.16061.92641

Previzualizare carte O privire de ansamblu asupra mecanicii clasice, care intenționează să ofere o acoperire a principiilor și tehnicilor fundamentale, un domeniu vechi dar care se află la baza întregii fizicii, și care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare rapidă. Se subliniază principiile de bază fenomenologice, fără a insista pe un formalism excesiv. Cartea începe cu o introducere în mecanică cu conceptele de bază, urmată de cele trei legi de mișcare ale lui Newton (inerția, forța, și acțiunea și reacțiunea), mecanica unidimensională (liniară - viteza, accelerația, căderea liberă, masa inerțială și gravitaţională, forțe și interacțiuni, noțiuni de statică și dinamică, impulsul, coliziuni), energia (lucrul mecanic, puterea, energia potențială și cinetică, surse de energie) și un capitol special pentru mecanica mașinilor. Mișcarea de rotație este detaliată prin mișcarea circulară (momentul unghiular, forța centripetă, forța centrifugă, gravitația artificială). Sunt dedicate capitole speciale gravitației (legea universală a gravitației, câmpul gravitațional, teoria gravitației a lui Tesla și teoriile moderne ale gravitației) și mișcarea proiectilelor și sateliților (balistica - proiectile, sateliți artificiali, orbite circulare și eliptice). O carte pentru studiul personal, concisă și ușor de citit, care clarifică aceste teorii și profunzimea mecanicii newtoniene, cel mai important domeniu al fizicii pe care se bazează toate celelalte abordări teoretice și explicații ale fenomenelor fizice. CUPRINS: Mecanica - Istoria - Concepte de bază - - Poziția și derivații săi - - Viteza vectorială și scalară - - Accelerația - - Cadre de referință - Dincolo de legile lui Newton Prima lege de mișcare a lui Newton - Inerția - Aristotel despre mișcare - - Aristotel - Sistemul heliocentric - Galileo și turnul înclinat - - Galileo Galilei - - Experimentele lui Galileo Galilei cu planul înclinat - - - Plan înclinat de la Muzeul Galileo - Prima lege de mișcare a lui Newton - - Prima lege a lui Newton - Forța netă - - Forța totală - - Regula paralelogramului pentru însumarea forțelor - - Translație și rotire datorită unei forțe - - - Forțe punctuale - - - Corpuri rigide - - Forța rezultantă - - Folosire Mișcarea liniară - Mișcarea este relativă (Invarianța galileiană) - Dimensiuni - - Timpul - - - Măsurarea timpului - - - Timpul în inginerie şi fizica aplicată - - - Timpul în filosofie şi fizica teoretică - - Spaţiu-timp - - - Cadrul de referinţă - - - Câteva fapte generale despre spaţiu-timp - - - Este spaţiul-timp cuantificat? - Viteza - - Viteza instantanee - - Viteza medie - - Viteza vectorială - - - Viteza vectorială constantă vs. accelerație - - - Distincția dintre viteză și viteza vectorială - - - Viteza vectorială medie - - Viteza vectorială variabilă - - - Viteza vectorială instantanee - - - Relația cu accelerația - - - Accelerație constantă - - - Cantități care depind de viteza vectorială - Accelerația - - Definiție și proprietăți - - Accelerația medie - - Accelerația instantanee - - Unități - - Alte forme - Căderea liberă - - Exemple - - Câmpul gravitațional uniform fără rezistență la aer - - Ecuațiile căderii libere A doua lege de mișcare a lui Newton - Forța - Forța - Frecarea - - Frecarea uscată - - - Legi ale frecării uscate - - Reducerea frecării - Masa și greutatea - - Prezentare generală - - Masa se opune accelerației (Masa și inerția) - - - Masa inerțială - - - Masa gravitaţională - - - Echivalenţa maselor inerţială şi gravitaţională - - - Consecinţele relativităţii - A doua lege de mișcare a lui Newton - - Variația de impuls - - - Sisteme cu masă variabilă A treia lege de mișcare a lui Newton - Acțiunea și reacțiunea - Forțe și interacțiuni - - Descrieri - - Interacțiunea - A treia lege de mișcare a lui Newton - Acțiunea și reacțiunea - - Interacțiunea cu solul - - Forțele gravitaționale - - Masa sprijinită - - Masa pe un arc - - Interpretări cauzale greșite - - "Egal și opus" - - Forța centripetă și forța centrifugă - Sumarul legilor de mișcare ale lui Newton - - Prezentare generală - Statica - - Vectori - - Forţa - - - Momentul forţei - - Ecuaţiile de echilibru - - Momentul de inerţie - - Solide - - Fluide - Dinamica - - Principii - - Dinamica liniară şi de rotaţie Impulsul - Istoria conceptului - Impulsul newtonian - - Impulsul unei particule - - Mai multe particule - - Relația cu forța - - Dependența de cadrul de referință - Variația de impuls - Conservarea impulsului - Coliziuni - - Prezentare generală - - Tipuri de coliziuni - - Coliziunea inelastică - - - Formula - - - Coliziune perfect inelastică - - - Coliziuni parțial inelastice Energia - Istorie - Lucru mecanic - - Calculul lucrului mecanic - Puterea - - Unități - - Ecuații pentru putere - - Puterea medie - Energia mecanică - - Ecuații - - Conservarea energiei mecanice - - - Pendul oscilant - - - Ireversibilitatea - - - Sateliți - Energia potențială - - Prezentare generală - - Energia potențială gravitațională - - Energia potențială chimică - - Energia potențială electrică - - Energia potențială nucleară - Energia cinetică - - Prezentare generală - - Energia cinetică newtoniană - - - Energia cinetică a corpurilor rigide - - - Energia cinetică a sistemelor - - - Rotația în sisteme - Principiul lucru mecanic-energie - - Lucrul mecanic și energia potențială - - - Dependența de cale - - - Independența căii - - - Principiul lucru mecanic-energie - Conservarea energiei - - Istorie - - Echivalentul mecanic al căldurii - - Teorema lui Noether - Mașini - - Sisteme mecanice - - Surse de putere - - Mecanica - - - Dinamica mașinilor - - - Cinematica mașinilor - Eficiența conversiei energiei - - Prezentare generală - - Valorile și eficiența încălzirii cu combustibil - Surse de energie - - Clasificarea resurselor - - Combustibili fosili - - Nuclear - - - Fisiune - - Surse regenerabile - - - Hidroelectricitatea - - - Vânt - - - Solar - - - Biocombustibili - - - Geotermal - - - Oceanic - - Transmisie - - Depozitare Mișcarea de rotație - Mișcarea circulară - - Mișcarea circulară uniformă - - - Formule - - Mișcarea circulară neuniformă - Inerția rotațională (Momentul de inerție) - - Introducere - - Definiție - Cuplul (Momentul forței) - - Definirea terminologiei - - Definiție - - Unități - Centrul de masă și centrul de greutate - - Istorie - - Definiție - - Un sistem de particule - - Centrul de greutate - - Localizarea centrului de masă - - - În două dimensiuni - - - În trei dimensiuni - - Aplicații - - - Automobile - - - Aeronautică - - - Astronomie - - - Mișcarea corpurilor umane - Echilibrul mecanic - Stabilitatea - - Stabilitatea - - - Test de stabilitate a energiei potențiale - - - Derivata de ordinul doi < 0 - - - Derivata de ordinul doi > 0 - - - Derivata de ordinul doi = 0 sau nu există - - - Sistem static nedeterminat - Forța centripetă - - Formula - - Surse - Forța centrifugă - - Introducere - - Exemple - - - Vehicul în o curbă - - - Mărgea pe un șirag - - - Pământ - - - - Greutatea unui obiect la poli și la ecuator - - - - Căile ferate la ecuator - - Forța centrifugă în cadru de referință în rotație - - - Forțe fictive - - - Forța centrifugă - - - - Derivatele timpului într-un cadru rotativ - - - - Accelerația - - - - Forța - Gravitația artificială - - Centrifugal - - - Mecanism - - - Zborul în spațiu cu echipaj uman - - - Centrifuge - Momentul unghiular - - Momentul scalar – unghiular în două dimensiuni - - Discuţie - - Momentul unghiular (definiție modernă) - - Conservarea momentului unghiular Gravitația - Istoria teoriei gravitației - - Antichitate - - Era modernă - - - Teoria lui Newton despre gravitație - - - Explicații mecanice ale gravitației - Legea universală a gravitației - - Istorie - - Forma modernă - Constanta gravitațională universală, G - Legea inversului pătratului în gravitație - - Formula - - Justificare - - Gravitația - Greutatea și imponderabilitatea - - Greutatea în mecanica newtoniană - - Istorie - - - Newton - - - Relativitatea - Maree - - Caracteristici - - Constituienți - - Istoria fizicii mareelor - - Forțe - - Ecuațiile de maree ale lui Laplace - - Mareele oceanelor - - - Amplitudine și ciclu - - - Batimetrie - - Mareea Pământului - - - Forța fluxului - - - Mareea corporală - - - Ceilalți contribuabili ai mareelor Pământului - - Mareea atmosferei Pământului - - - Caracteristici generale - - Mareele lunare - - - Componenta principală lunară semi-diurnă - Câmpul gravitațional - - Mecanica clasică - Gravitația în interiorul unei planete (Teorema carcasei) - - Dovezile lui Newton - - - Forța pe un punct în interiorul unei sfere goale - - Modelul preliminar de referință al pământului (PREM) - Tesla şi Teoria dinamică a gravitaţiei - Teoria gravitației lui Einstein - - Gravitația și accelerația - - De la accelerație la geometrie - - Găuri negre - - - Istorie - - - Proprietăți și structură - - - Formarea și evoluția - - - Dovezi observaționale - Gravitația în Univers - - Gravitația și astronomia - - Radiații gravitaționale - - Viteza gravitației - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - Premiul Göde Mișcarea proiectilelor și sateliților (Balistica) - Istorie - Proiectile - Sateliți - Mișcarea proiectilelor - - Proiectile lansate orizontal - - Proiectile lansate sub un anumit unghi - - - Intervalul unui proiectil - - - Mișcarea proiectilului - - - - Viteza inițială - - - Valori cinematice - - - - Accelerația - - - - Viteza - - - - Deplasarea - - - Timpul de zbor sau timpul total al întregii deplasări - - - Înălțimea maximă a proiectilului - - - Relația dintre deplasarea orizontală și înălțimea maximă - - - Distanța maximă a proiectilului - - - Aplicarea teoremei lucrului mecanic - - - Unghiul de acoperire - - - Unghiul θ necesar să se atingă coordonatele (x, y) - Sateliți artificiali - - Zborul orbital - - Lansarea pe orbită - - Stabilitate - - Orbite - - Manevre orbitale - - Deorbitarea și reintrarea - Orbite circulare ale sateliților - - Accelerația circulară - - Viteza vectorială - - Ecuația mișcării - - Viteza unghiulară și perioada orbitală - - Energia - - Delta-v pentru a atinge o orbită circulară - Orbite eliptice - - Viteza vectorială - - Perioada orbitală - - Energia - - - Energia în termeni de axa semi-majoră - - - Derivare - - Unghiul căii de zbor - - Parametrii orbitali - - Sistemul solar - - Traiectorie eliptică radială - Legile lui Kepler - - Comparație cu Copernic - - Accelerația planetară - Energia sateliților - - Energia orbitală specifică - - Ecuația vis-viva - - Energia pentru orbite eliptice - Viteza de scăpare - - Prezentare generală - - Traiectoria Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

În Numire și necesitate Kripke a propus o teorie cauzală a referinței, conform căreia un nume se referă la un obiect prin virtutea unei conexiuni cauzale cu obiectul, mediată de comunitățile vorbitorilor. El afirmă, de asemenea, că numele proprii, spre deosebire de majoritatea descrierilor, sunt desemnări rigide (numele propriu se referă la obiectul numit în orice lume posibilă în care obiectul există). Ideile din Numire și necesitate au evoluat în timp, dezvoltându-se pe baza cercetărilor formale anterioare în teoria modelelor pentru logica modală, pe baza principiului leibnizian al indiscernabilității identicilor. DOI: 10.13140/RG.2.2.16140.56968

O analiză a principalelor aspecte psihologice și filosofice desprinse din filmul Solaris regizat de Andrei Tarkovski, precum și tehnicile cinematografice utilizate de regizor pentru a-și transmite mesajele spectatorului. După o prezentare a cărții, filmului și regizorului Andrei Tarkovsky, se evidențiază ritmul specific al scenelor, mișcarea radicală declanșată de Tarkovsky în cinematografia modernă, rolul elementelor simbolice și iconice, și afinitățile cu zona fantastică a literaturii ruse. În aspecte psihologice se analizează problema comunicării într-o societate umană a viitorului considerată de Tarkovsky ca rigidă, obsesia casei, și evoluția personală a lui Kris, Hari, și a relațiilor dintre ei. Iar din punct de vedere filosofic se analizează filmul prin prisma filosofiei minții (dualismul cartezian, reducționismul și funcționalismul), a teoriei spațiilor heterotopice dezvoltată de Michel Foucault, și intepretările semantice care se pot deduce din film. De asemenea, se analizează problema identității personale prin prisma filosofiei lui Locke. Andrei Tarkovsky pune accent în film pe ideea că tentativele omului de a clasifica și de a păstra forme de interacțiune cu entități necunoscute vor fi întotdeauna condamnate la eșec și vor reflecta o greșeală majoră în lumea panoptică în care trăim. În acest cadru de analiză a filosofiei minții, funcționalismul pare a fi cel mai intuitiv. Solaris este, totuși, un film care începe ca o căutare a răspunsurilor și ajunge să ofere aceste răspunsuri împreună cu o serie de întrebări cu totul diferite. CUPRINS: Cartea - Rezumatul - Personaje - Adaptări cinematografice - Critici și interpretări Filmul - Povestea - Producția - - Scenariu - - Distribuția - - Filmare - - Muzica - Recepție și versiuni Andrei Tarkovsky - Viaţa - - Copilăria și tinerețea - - Student la școala de film - Carieră - - Cariera de film în Uniunea Sovietică - - Cariera în afara Uniunii Sovietice - Moartea - Filmografie - Bibliografie - Premii - Influențe - Stilul cinematografic - - Bergman despre Tarkovsky - - Vadim Yusov - - Sven Nykvist Tehnica cinematografică Aspecte psihologice Aspecte filosofice Răspunsuri puține, multe întrebări Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing Note

Sir Francis Galton a systématisé les idées et pratiques de l'eugenisme, influencées par le livre L'origine des espèces de son cousin, Charles Darwin, par lesquelles les mécanismes de sélection naturels étaient potentiellement déjoués par la civilisation humaine. Il a affirmé que la société humaine, protégeant les plus défavorisés et les plus faibles, était en contradiction avec la sélection naturelle, et que seule une modification de ces politiques sociales permettrait à la société d'être sauvée d'un « retour à la médiocrité », une phrase transformée plus tard en « régression vers la médiocrité ». DOI: 10.13140/RG.2.2.23287.27041

Despite the criticism of Karl Popper's falsifiability theory for the demarcation between science and non-science, mainly pseudo-science, this criterion is still very useful, and perfectly valid after it was perfected by Popper and his followers. Moreover, even in his original version, considered by Lakatos as "dogmatic", Popper did not assert that this methodology is an absolute demarcation criterion: a single counter-example is not enough to falsify a theory; a theory can legitimately be saved from falsification by introducing an auxiliary hypothesis. Compared to Kuhn's theory of revolutions, which he himself later dissociated from it transforming it into a theory of "micro-revolutions," I consider that Popper's demarcation methodology, along with the subsequent development proposed by him, including the corroboration and the verisimilitude, though imperfect, is not only valid today, but it is still the best demarcation methodology. For argumentation, I used the main works of Popper dealing with this issue, and his main critics and supporters. After a brief presentation of Karl Popper, and an introduction to the demarcation problem and the falsification methodology, I review the main criticisms and the arguments of his supporters, emphasizing the idea that Popper has never put the sign of equality between falsification and rejection. Finally, I present my own conclusions on this issue. CONTENTS Abstract Introduction 1 The demarcation problem 2 Pseudoscience 3 Falsifiability 4 Falsification and refutation 5 Extension of falsifiability 6 Criticism of falsifiability 7 Support of falsifiability 8 The current trend Conclusions Bibliography Notes DOI: 10.58679/MM99220

Datele trebuie procesate cu instrumente avansate de colectare și analiză, pe baza unor algoritmi prestabiliți, pentru a putea obține informații relevante. Algoritmii trebuie să ia în considerare și aspecte invizibile pentru percepțiile directe. Big Data în procesele guvernamentale cresc eficiența costurilor, productivitatea și inovația. Registrele civile sunt o sursă pentru Big Data. Datele prelucrate ajută în domenii critice de dezvoltare, cum ar fi îngrijirea sănătății, ocuparea forței de muncă, productivitatea economică, criminalitatea, securitatea și gestionarea dezastrelor naturale și a resurselor. DOI: 10.13140/RG.2.2.19525.50405

Lakatos a propus o modificare a criteriului lui Popper pe care l-a numit falsificaționism sofisticat (metodologic). Din această perspectivă, criteriul de delimitare ar trebui să se aplice nu unei ipoteze sau unei teorii izolate, ci mai degrabă unui întreg program de cercetare. În lucrările sale timpurii, Lakatos pare să accepte că după un punct de saturație: respingem teoria, pentru ca ulterior să afirme că, dimpotrivă, nu există un astfel de lucru ca punctul de saturație natural pentru un program de cercetare. Standardele sale de evaluare nu stabilesc, practic, nicio limită de timp pentru evaluarea finală a progresivității sau a degenerării empirice a unui program. DOI: 10.13140/RG.2.2.12567.21921

L'ingénierie ontologique, associé aux technologies du Web sémantique, permet la modélisation sémantique et le développement du flux opérationnel requis pour la conception de la technologie blockchain. Le système de modélisation blockchain le plus utilisé, par la représentation abstraite, la description et la définition de la structure, des processus, des informations et des ressources, est la modélisation des entreprises. La modélisation d'entreprise utilise des ontologies de domaine utilisant des langages de représentation du modèle. Bitcoin est le principal système de paiement pair-à-pair et cryptomonnaie qui utilise la technologie de la blockchain. DOI: 10.13140/RG.2.2.25379.50726

Singularitățile la care se ajunge în relativitatea generală prin rezolvarea ecuațiilor lui Einstein au fost și încă mai sunt subiectul a numeroase dezbateri științifice: Există sau nu, singularități? Big Bang a fost o singularitate inițială? Dacă singularitățile există, care este ontologia acestora? Este teoria generală a relativității o teorie care și-a arătat limitele în acest caz? Cartea include o prezentare a aspectelor specifice din teoria clasică newtoniană, teoria specială a relativității și mecanica cuantică, apoi o detaliere a singularităților care rezultă în relativitatea generală, a aspectelor specifice ale găurilor negre și orizontul evenimentelor, inclusiv dezbaterea despre Big Bang ca singularitate inițială, și argumentele cosmologice în favoarea existenței singularităților. Se evidențiază problemele filosofice de încadrare ontologică a singularităților în general și a găurilor negre în special, despre argumentul găurii pus în evidență de Einstein, și argumentele prezentate de oamenii de știință pro și contra singularităților. Studiul singularităților este încă la început. Fizica găurilor negre și filosofia singularităților cosmologice sunt domenii încă neexplorate. În fața singularităților, știința își recunoaște limitele. Aici poate ajuta foarte mult filosofia. CUPRINS: 1 Gravitația - Antichitate - Era modernă - - Teoria lui Newton despre gravitație - - Explicații mecanice ale gravitației - - Relativitatea generală - - Gravitația și mecanica cuantică - 1.1 Mecanica newtoniană - - Geometria gravitației - 1.2 Relativitatea specială - - Postulatele teoriei speciale a relativității - - Dilatarea timpului - - Contracția lungimii - - Impulsul relativist (Cvadri-impuls) - - Echivalența masă-energie (E = mc2) - - Masa în relativitatea specială - - Cauzalitatea - 1.3 Relativitatea generală - - Metrica relativității generale - - Structura cauzală (și geometria globală) - - Orizonturi - - Singularități - 1.3.1 Ontologia relativității generale - 1.4. Mecanica cuantică - 1.4.1 Gravitația cuantică - - Graviton - - Dilaton - - Teoria corzilor - - Gravitația cuantică în bucle - - Alte abordări - 1.5 Teorii mixte - 1.5.1 Gravitația cuantică în bucle - - Aplicații fizice ale GCB - - - Entropia găurii negre - - - Radiația Hawking în GCB - - - Stea Planck - - - Cosmologică cuantică în bucle - - - Fenomenologia GCB - 1.6. Teorii unificatoare - 1.6.1 Teoria corzilor - - Teoria-M - - Găuri negre - - - Formula Bekenstein-Hawking - - - Derivarea în cadrul teoriei corzilor - - Corespondența AdS/CFT - - - Cosmologie - - Istorie - - - Rezultatele inițiale - - - Prima revoluție a supercorzilor - - - A doua revoluție a supercorzilor - - Critici - - - Numărul de soluții - - - Independența de fundal - - - Sociologia științei 2. Big Bang - Prezentare generală - - Radiația de fond - - - Misiunile de studiu al radiației fundalului cosmic - Cronologie - - Singularitate - - Inflația și bariogeneza - - Răcirea - - Formarea structurii - - Accelerarea cosmică - Caracteristici ale modelului - - Expansiunea spațiului - - Orizonturi - Istorie - - Etimologie - - Dezvoltare - Dovezi observaționale - - Legea lui Hubble și expansiunea spațiului - - Radiația fundalului cosmic cu microunde - - Abundența elementelor primordiale - - Evoluția și distribuția galactică - - Nori de gaze primordiale - - Alte linii de dovezi - - Observații viitoare - Probleme și aspecte conexe în fizică - - Asimetria barionică - - Energia întunecată - - Materia întunecată - - Problema orizontului - - Monopoli magnetici - - Problema planeității - Cauza - Destinul final al universului - Prejudecăți - Speculaţiile - - Energia întunecată - Big Bang ca singularitate 3. Singularități gravitaționale - Existența - - Argumente împotriva existenței - Interpretare - Tipuri - - Conice - - Curbate - - Singularitate goală - Entropia - 3.1 Singularitățile în relativitatea generală - 3.2 Gaura de vierme - - Călătorii cu viteze mai mari decât viteza luminii şi călătorii în timp - - Universul nostru, într-o gaură neagră - - Concluzii - 3.3 Filosofia singularităților 4. Găuri negre - Istorie - Aspecte conceptuale - Argumentul găurii - Proprietăți și structură - - Proprietăți fizice - - Orizontul evenimentelor - - Singularitate - - Sferă fotonică - - Ergosfera - - Cea mai interioară orbită circulară stabilă - Formarea și evoluția - - Sfârșitul unei stele este începutul unei găuri negre - - Colapsul gravitațional - - - Găurile negre primordiale și Big Bang-ul - - Coliziuni de mare energie - - Creşterea - - Evaporarea - - Pitici și giganți - Dovezi observaționale - - Detectarea undelor gravitaționale de la fuzionarea găurilor negre - - Mișcări corecte de stele care orbitează Săgetător A * - - Acreția materiei - - - Binare cu raze X - - - Inactivitatea și fluxul de acumulare dominat de advecție - - - Oscilații cvasi-periodice - - - Galactic nuclei - - Microlentile (propus) - - Alternative - Probleme nerezolvate - - Entropia și termodinamica - - Paradoxul pierderii informației - - Paradoxul paravanului de protecție - Ontologia găurilor negre - 4.1 Orizontul evenimentelor - - Orizontul evenimentelor unei găuri negre - - Orizontul evenimentelor cosmice - - Orizontul aparent al unei particule accelerate - - Interacțiunea cu un orizont al evenimentului - - Dincolo de relativitatea generală 5. Cosmologia - Radiații gravitaționale - Viteza gravitației - Formularea valorii inițiale - 5.1 O analogie Bibliografie Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

Teoriile descriptiviste au încercat să elimine anumite contradicții logice dacă numele erau considerate descrieri definite. Kripke a respins valabilitatea acestor teoriile descriptiviste argumentând că nu este nevoie de o descriere unică a identității, se pot utiliza descrieri identificatoare chiar dacă referința nu a fost identificată corect, și o descriere (spre deosebire de un nume) nu poate funcționa ca indicator rigid. Ulterior, teoriile descriptiviste au extins această idee a descrierii definite la un set de descrieri sau o medie ponderată a acestor descrieri. DOI: 10.13140/RG.2.2.25776.00009

Termenul Big Data se referă la extragerea, manipularea și analiza unor seturi de date care sunt prea mari pentru a fi tratate în mod obișnuit. Din această cauză se utilizează software special și, în multe cazuri, și calculatoare și echipamente hardware special dedicate. În general la aceste date analiza se face statistic. Pe baza analizei datelor respective se fac de obicei predicții ale unor grupuri de persoane sau alte entități, pe baza comportamentului acestora în diverse situații și folosind tehnici analitice avansate. Se pot identifica astfel tendințe, necesități și evoluții comportamentale ale acestor entități. DOI: 10.13140/RG.2.2.36799.15529

As eugenics is defined, it is very difficult to make a clear distinction between science (medicine, genetic engineering) and eugenics as a included field. And to set a line over which genetic engineering should not go further, according to moral, legal and religious norms. If we accept the help of genetics in finding ways to fight cancer, diabetes, or HIV, we also accept positive eugenics as they are defined now. And if we accept genetic screening, and interventions on the unborn baby, or abortion, we also implicitly accept negative eugenics. In addition, at government level, although eugenics are officially denied, it has been legalized in many countries until recently, and is still accepted and legalized, albeit in subtle forms, even these days. The section Introduction defines the term and classification modes. The section History of Eugenics follows eugenics from the ancient period, the introduction of eugenics by Francis Galton, the practice of eugenics as a state policy in various countries, and the present eugenics (liberal eugenics). I then analyze various issues raised by the Ethics of Liberal Eugenics, and I have developed a special section for the Future of Eugenics, focusing on the human genome project. Finally, in the Conclusions, I express my personal views on the current practice of eugenics. CONTENTS: Abstract Introduction New Eugenics The Future of Eugenics Conclusions Bibliography DOI: 10.13140/RG.2.2.28662.45120

Newton a susținut ideea timpului absolut, spre deosebire de Leibniz pentru care timpul este doar o relație între evenimente și nu poate fi exprimat în mod independent, afirmație în concordanță ci relativitatea spațiu-timpului. Eternismul susține că trecutul și viitorul există într-un sens real, mergându-se până la ideea că timpul este o dimensiune similară cu dimensiunile spațiale, că evenimentele viitoare și trecute sunt "prezente" pe axa timpului, dar această opinie este contestată. Cel mai cunoscut exemplu de imposibilitate a călătoriei în timp este paradoxul bunicului sau argumentul auto-infanticidului: o persoană care călătorește în trecut și își ucide propriul bunic, împiedicând astfel existența unuia din părinți, și deci propria sa existență. DOI: 10.13140/RG.2.2.12629.47843

Previzualizare carte Există în prezent o mare varietate de dispute privind încălzirea globală, atât în discursurile politice și sociale cât și în media populară și ​​literatura științifică, cu privire la natura, cauzele și consecințele încălzirii globale. Principala controversă o reprezintă cauzele creșterii temperaturii medii globale a aerului, evoluând de la mijlocul secolului al XX-lea, dacă această tendință de încălzire este fără precedent sau în cadrul variațiilor climatice normale, dacă omenirea a contribuit semnificativ la aceasta, și dacă există un prag, eventual apropiat de valorile actuale, de unde fenomenul se va desfășura ireversibil, în avalanșă. Cele mai multe țări din lume sunt părți la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC). Obiectivul final al Convenției este de a împiedica interferența umană periculoasă a sistemului climatic. După cum se precizează în Convenție, acest lucru necesită stabilizarea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel în care ecosistemele se pot adapta în mod natural schimbărilor climatice, producția de alimente să nu fie amenințată, și dezvoltarea economică să poată continua într-un mod durabil. Convenția-cadru a fost convenită în 1992, dar emisiile globale au crescut de atunci. În literatura științifică, există un consens puternic că temperaturile globale ale suprafeței au crescut în ultimele decenii și că tendința este cauzată în principal de emisiile induse de om asupra gazelor cu efect de seră. Niciun organism științific de nivel național sau internațional nu contestă acest punct de vedere. Consensul științific din 2013, menționat în cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC, este că "este extrem de probabil ca influența omului să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea". Academiile naționale de știință au solicitat liderilor mondiali politici de reducere a emisiilor globale. 20.000 oameni de știință din întreaga lume, inclusiv laureați ai Premiului Nobel, au publicat anul acesta o ”atenționare către umanitate”. În curând va fi prea târziu să evităm o catastrofă, și timpul zboară. Pământul este în mâinile noastre prin activitatea noastră zilnică, și în cele ale instituțiilor guvernamentale. Ne distrugem singuri viitorul dacă nu renunțăm imediat la consumurile inutile. "Prin faptul că nu se ia în considerație creșterea populației, rolul economiilor poluante în creștere, și posibilitatea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, stimularea energiilor regenerabile, protejarea habitatului, restabilirea ecosistemelor, stoparea poluării, distrugerea biosistemului și limitarea speciilor străine invazive, biosfera noastră este în pericol," cu riscuri foarte mari de a se ajunge la un 'Armaghedon ecologic'. CUPRINS: Atmosfera Pământului - Scurgeri de atmosferă - Teren - Compoziție - Structura Pământului - Circulație - Importanța - Presiunea atmosferică - - Mecanism - - Atmosfera standard - - Presiunea medie a nivelului mării - - Variația altitudinii - - Variația locală - Meteorologia (Fizica norilor) - - Răcirea aerului până la punctul de rouă - Răcirea adiabatică: pachete în creștere de aer umed - - Ascendența frontală și ciclonică - - Ascendența convectivă - - Ascendența orografică - Răcirea non-adiabatică - - Adăugarea de umezeală în aer - - Suprasaturația - - Suprarăcirea - - Coliziune - coalescență - - Procesul Bergeron - - Coeziune și dizolvare Schimbări climatice - Terminologie - Cauze - Mecanisme de forțare - - Mecanisme interne de forțare - - Variabilitatea ocean-atmosferă - Viaţa - - Mecanisme externe de forțare - Variații orbitale - Variații solare - Vulcanism - Plăci tectonice - Influențe umane - Evidențe fizice - - Măsurători de temperatură și proxi-uri - - Dovezi istorice și arheologice - - Gheţarii - - Pierderea de gheață din Marea Arctică - - Vegetația - Resurse genetice forestiere - - Analiza polenului - - Acoperire de nori și precipitații - - Dendroclimatologia - - Mostre de gheață - - Animale - - Schimbarea nivelului mărilor - Efectul de seră - - Istorie - - Mecanism - - Gaze cu efect de seră - - Rolul schimbărilor climatice - Agricultura - - Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii - Insectele dăunătoare și schimbările climatice - Bolile plantelor și schimbările climatice Încălzirea globală - Note - Schimbări de temperatură observate - - Tendințe regionale și fluctuații pe termen scurt - - Cei mai calzi ani față de tendința generală - Cauzele inițiale (forțe externe) - - Gaze cu efect de seră - Aerosoli și funingine - - Activitatea solară - - Variații ale orbitei Pământului - Reacții la schimbările climatice - Modele climatice - Efecte - - Efecte observate și așteptate asupra mediului - Vremea extremă - Nivelul mării creste - Sisteme ecologice - Efecte pe termen lung - Impacturi pe scară largă și abrupte - - Efectele asupra sistemelor sociale - Habitatul inundațiilor - Economie - Infrastructură - Răspunsuri - - Atenuarea - - Adaptarea - - Ingineria climatică Etica mediului - Categoriile lui Marshall - - Extensia libertariană - - Extensia ecologică - - Etica conservării - Teoriile umaniste Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

L'interprétation des textes d'Isaac Newton a suscité une controverse à ce jour. L'un des débats les plus animés a trait à l'action entre deux corps distants l'un de l'autre (l'attraction gravitationnelle), et à la mesure dans laquelle Newton a impliqué Dieu dans ce cas. Pratiquement, la plupart des articles traitent quatre types d’attractions gravitationnelles dans le cas des corps distants : l’action directe à la distance en tant que propriété intrinsèque des corps au sens épicurien du terme ; action directe à distance divinement médiée par Dieu ; action à distance médiée par un éther matériel ; ou action à distance médiée par un éther immatériel. DOI: 10.13140/RG.2.2.17564.33926

Gravitational singularities in general relativity are spacetime locations where the gravitational field becomes infinite. Scalar invariant curves of spacetime include a measure of matter density. Some physicists and philosophers believe that because the density of matter tends to become infinite in singularity, spacetime laws are no longer valid there. A gravitational singularity almost universally accepted in astrophysics and cosmology as the earliest state of the universe, is the Big Bang. In this case also, the known laws of physics are no longer valid. DOI: 10.13140/RG.2.2.24285.87523

Epistemic communities are informal networks of knowledge-based experts who influence decision-makers in defining issues they face, identifying different solutions, and evaluating results. Epistemic communities have the greatest influence in conditions of political uncertainty and visibility, usually following a crisis or triggering event. Counterintelligence is primarily considered an analytical discipline, focusing on the study of intelligence services. The basis of all counterintelligence activities is the study of individual intelligence services, an analytical process to understand the behavior of foreign entities (formal mission, internal and external policy, history and myths within the entity, the people who compose it). DOI: 10.13140/RG.2.2.22837.52962

O introducere în lumea electricității și a magnetismului, explicată în principal fenomenologic, cu ajutorul unui aparat matematic minimal, și cu exemple și aplicații din viața reală. O prezentare compactă, clară și precisă a unui domeniu care reprezintă o parte importantă a vieții noastre. Cartea acoperă toate subiectele introductive standard, respectiv electrostatica (forțe electrice, sarcini electrice, conservarea sarcinii, legea lui Coulomb, conductori și izolatori (rezistența electrică și conductanța electrică), semiconductori, superconductori, polarizarea (dielectrici), câmpul electric, potențialul electric, stocarea energiei electrice), curentul electric (circulația sarcinilor, surse de tensiune, rezistența electrică, legea lui Ohm, curent continuu și curent alternativ, conversia de la CA la CC (redresoare), electroni într-un circuit electric, puterea electrică), magnetismul (forțe magnetice, poli magnetici, câmpuri magnetice, domenii magnetice, legea Biot–Savart și legea lui Ampère, electromagneți, forța Lorentz și forța Laplace, contoare electrice, motoare electrice, câmpul magnetic al Pământului, radiații cosmice), inducția electromagnetică (electromagnetism, legea lui Faraday (a inducției), generatoare de CA (alternatoare), centrale electrice (generarea electricității), hidrocentralele Porţile de Fier, turbogeneratoare, generatoare magnetohidrodinamice, transformatoare, autoinducția, transmisia energiei electrice, câmpul electromagnetic, unde electromagnetice).

Tarkovski’s film is a drama of pain and partial recovery centered on the psychology of the Solaris station crew. Tarkovski wanted to address this way the deeply emotional and intellectual science-fantastic genre, considered by him to be superficial. The film approaches a central phenomenon of Klaus Holzkamp’s critical-psychological analysis of human perception: the perceptions of the human world are significant to human beings. In perception, human beings are oriented towards an objective sense, which objects possess it in connection with the vital activity of the people. By virtue of this quality, the localization of meanings in objects is exclusively a characteristic of the human world. DOI: 10.13140/RG.2.2.13456.05129

About the analogy between the epistemological and methodological aspects of the activity of intelligence agencies and some scientific disciplines, advocating for a more scientific approach to the process of collecting and analyzing information within the intelligence cycle. I assert that the theoretical, ontological and epistemological aspects of the activity of many intelligence agencies are underestimated, leading to incomplete understanding of current phenomena and confusion in inter-institutional collaboration. After a brief Introduction, which includes a history of the evolution of the intelligence concept after World War II, Intelligence Activity defines the objectives and organization of intelligence agencies, the core model of these organizations (the intelligence cycle), and the relevant aspects of the intelligence gathering and intelligence analysis. In the Ontology section, I highlight the ontological aspects and the entities that threaten and are threatened. The Epistemology section includes aspects specific to intelligence activity, with the analysis of the traditional (Singer) model, and a possible epistemological approach through the concept of tacit knowledge developed by scientist Michael Polanyi. In the Methodology section there are various methodological theories with an emphasis on structural analytical techniques, and some analogies with science, archeology, business and medicine. In Conclusions I argue on the possibility of a more scientific approach to methods of intelligence gathering and analysis of intelligence agencies. ISBN 978-606-033-219-0, DOI: 10.58679/MM58823

The analysts are in the field of "knowledge". Intelligence refers to knowledge and the types of problems addressed are knowledge problems. So, we need a concept of work based on knowledge. We need a basic understanding of what we know and how we know, what we do not know, and even what can be known and what is not known. The analysis should provide a useful basis for conceptualizing intelligence functions, of which the most important are "estimation" and "prediction". The intelligence itself, in its basic form, has a decision-making function. Intelligence analysis applies individual and collective cognitive methods to assess data and test assumptions in a secret socio-cultural context. DOI: 10.13140/RG.2.2.25298.40646

Termenul eugenie, ca practică și domeniu de studiu, a fost inventat către Francis Galton în 1883, bazându-se pe opera vărului său, Charles Darwin, genetica mendeliană și teoriile lui August Weismann (teoria plasmei germenilor, conform căreia informația ereditară este transmisă numai de celulele germinale din gonade (ovare și testicule), nu de celule somatice) . Galton a definit eugenismul drept "studiul tuturor agenților aflați sub control uman care pot îmbunătăți sau afecta calitatea rasială a generațiilor viitoare". Eugenia a fost descrisă ulterior ca o mișcare socială de îmbunătățire a speciei umane prin utilizarea tehnologiei. Termenul are o puternică valență negativă datorită conotațiilor sale istorice legate de programele selective de reproducere, taberele de concentrare, și experimentele medicale și exterminările în masă promovate de regimul nazist al Germaniei în al doilea război mondial. DOI: 10.13140/RG.2.2.34224.40962

A "free-market" approach to the genetic development of children may result in a homogenising. Parents may be inclined to choose according to models accepted by society. In this case, improving technologies will "will grant racism and homophobia an unprecedented efficacy." One concern about the obligation to produce the best child in a particular society is that social norms may be discriminatory, so that in the end, for example, most children will be boys, extremists and heterosexuals. The sequencing of the human genome can help us in human evolution, to understand diseases for direct appropriate treatment, identify mutations that cause disease, and correct them. DOI: 10.13140/RG.2.2.23389.67044

Previzualizare carte Cartea explorează principalele teme și teorii ale științei și filozofiei contemporane a științei, evidențiind întrebările fascinante și provocatoare actuale din știință în generală și filosofia științei, cu accent pe metodele științifice. O mare parte din înțelegerea noastră provine din cercetarea fundamentală bazată pe curiozitate. Acest lucru duce la opțiuni pentru progres tehnologic care nu au fost planificate sau, uneori, nici măcar imaginate. Investigaţia ştiinţifică este cea care corespunde metodei ştiinţifice, un proces al cărui scop este evaluarea cunoştinţelor empirice. În sens mai larg, cuvântul ştiinţă deseori descrie orice domeniu de studiu sistematic sau cunoştinţele căpătate în urma acestui studiu. Filosofia științei caută o înțelegere profundă a ceea ce înseamnă această metodologie care stă la baza cercetării, și dacă cunoașterea obținută este sau nu reală. Subiectele abordate includ informații generale despre știință (comunitatea științifică, practica științifică, cunoașterea științifică, fenomene științifice), istoria științei (istoria fizicii în particular, filosofia naturală, revoluția științifică), clasificări științifice (taxonomii, clasificarea în matematică, fizică și biologie), cercetarea științifică (instrumente științifice, argumente, literatura științifică, etica în cercetare), teorii științifice (legi științifice), filosofia științei (școli de gândire, limitările cognitive, filosofia fizicii, filosofia spațiului și timpului, filosofia tehnologiei,  filosofia inteligenței artificiale), metode științifice acceptate în filosofia științei (modelarea științifică, raţionamentul inductiv, predicţii, problema demarcației, falsificabilitatea, pseudoștiința). CUPRINS: 1. Știința - - - Ce este ştiinţa? - - - Metode științifice - - - - - - Matematica și științele formale - - - Comunitatea științifică - - - - - - Ramuri și domenii - - - - - - Instituţii - - - - - - Literatura - - - Practica științifică - - - - - - Cercetarea fundamentală și aplicată - - - - - - Cercetarea în practică - - - - - - Impactul practic al cercetării științifice - - - - - - Femeile în știință - - - - - - Politica științei - - - - - - Perspectivele media - - - - - - Utilizarea politică - - - - - - Știința și publicul - - - Filosofia ştiinţei - - - - - - Certitudine și știință - - - - - - Pseudoştiinţă, știință marginală, și știință falsă - - - Clasificarea ştiinţelor - - - Cunoașterea științifică - - - - - - Definirea cunoaşterii în filosofie - - - - - - Comunicarea cunoașterii - - - - - - Cunoașterea situată - - - - - - Cunoașterea parțială - - - - - - Cunoașterea științifică - - - - - - Semnificația religioasă a cunoașterii - - - - - - - - - Ca o măsură de religiozității (în sociologia religiei) - - - Fenomene științifice - - - - - - Folosirea filosofică modernă - - - - - - Științific - - - - - - Mecanic - - - - - - Grup și social - - - Știința și tehnologia - - - - - - Știință, inginerie și tehnologie - - - Știința și arta - - - Știința și religia - - - - - - Perspective - - - - - - Perspective ale comunității științifice - - - Critici ale științei - - - - - - Critici filosofice - - - - - - - - - Epistemologia - - - - - - - - - Prejudecăți cognitive și de publicare în cadrul științei - - - - - - - - - Reproductibilitatea - - - - - - - - - Etica 2. Istoria științei - - - Culturile timpurii - - - - - - Africa - - - - - - Orientul Apropiat timpuriu - - - - - - Antichitatea greco-romană - - - - - - India - - - - - - China - - - În Evul Mediu - - - - - - Imperiul Bizantin - - - - - - Lumea islamică - - - - - - Europa de Vest - - - Impactul științei în Europa - - - - - - Epoca iluminării - - - - - - Romantismul în știință - - - Istoria fizicii - - - - - - Fizica în antichitate - - - - - - Fizica în Evul Mediu - - - - - - Fizica în sec. XVI-VIII - - - - - - Fizica în sec. XIX - - - - - - Fizica în sec. XX - - - - - - Știința modernă - - - - - - - - - Stiințele naturii - - - - - - - - - - - - Fizică - - - - - - - - - - - - Chimie - - - - - - - - - - - - Geologie - - - - - - - - - - - - Astronomie - - - - - - - - - - - - Biologie și medicină - - - - - - - - - - - - Ecologie - - - - - - - - - Stiințele sociale - - - - - - - - - - - - Politologia - - - - - - - - - - - - Lingvistica - - - - - - - - - - - - Economia - - - - - - - - - - - - Psihologia - - - - - - - - - - - - Sociologia - - - - - - - - - - - - Antropologia - - - - - - - - - Discipline emergente - - - - - - Disciplină academică - - - - - - - - - Teorii și sociologia istoriei științei - - - - - - - - - Situația multor inovatori științifici - - - Filosofia naturală - - - - - - Originea și evoluția termenului - - - - - - Domeniul de aplicare al filosofiei naturale - - - - - - Ramurile și conținutul filosofiei naturale - - - Revoluția științifică - - - - - - Introducere - - - - - - - - - Semnificaţie - - - - - - Metoda științifică - - - - - - - - - Empirism - - - - - - - - - Știința baconiană - - - - - - - - - Experimentarea științifică - - - - - - - - - Matematizarea - - - - - - - - - Filosofia mecanică - - - - - - - - - Instituţionalizarea - - - - - - Noi idei - - - - - - - - - Astronomie - - - - - - - - - - - - Heliocentrism - - - - - - - - - - - - Gravitația 3. Clasificări științifice - - - Discipline ştiinţifice - - - - - - Ştiințele naturii - - - - - - - - - Ştiinţele fizice - - - - - - - - - - - - Fizica - - - - - - - - - - - - Chimia - - - - - - - - - - - - Ştiinţa Pământului - - - - - - - - - - - - Ecologie - - - - - - - - - - - - Oceanografie - - - - - - - - - - - - Geologie - - - - - - - - - - - - Meteorologie - - - - - - - - - - - - Știința spațială sau astronomia - - - - - - - - - Știința vieții - - - - - - - - - - - - Biologie - - - - - - - - - - - - Zoologie - - - - - - - - - - - - Biologie umana - - - - - - - - - - - - Botanică - - - - - - Stiintele sociale - - - - - - Științele formale - - - - - - - - - Teoria deciziei - - - - - - - - - Logica - - - - - - - - - Matematica - - - - - - - - - Statistica - - - - - - - - - Teoria sistemelor - - - - - - - - - Informatica teoretică - - - - - - Stiința aplicată - - - Taxonomii - - - - - - Aplicații - - - - - - Istorie - - - - - - Utilizarea taxonomiilor în diverse discipline - - - - - - - - - Taxonomii în ingineria software - - - - - - - - - - - - Taxonomiile de testare software - - - - - - - - - Taxonomii în publicarea cercetărilor - - - - - - Relațiile este-un și are-un - - - Matematica - - - Fizica - - - - - - Istorie - - - - - - - - - Astronomia antică - - - - - - - - - Filosofia naturală - - - - - - - - - Fizica în lumea islamică medievală - - - - - - - - - Fizica clasică - - - - - - - - - Fizica modernă - - - - - - Fizica și filosofia - - - - - - Teorii de bază în fizică - - - - - - - - - Fizica clasică - - - - - - - - - Fizica modernă - - - - - - - - - Diferența între fizica clasică și fizica modernă - - - - - - Cercetarea în fizică - - - - - - - - - Metode științifice - - - - - - - - - Teorie și experiment - - - - - - Domenii de aplicare și obiective - - - - - - - - - Domenii de cercetare - - - - - - - - - Direcții de dezvoltare - - - - - - - - - Direcții actuale de cercetare - - - - - - Ramuri ale fizicii - - - - - - - - - Mecanica clasică - - - - - - - - - Termodinamica si mecanica statistică - - - - - - - - - Electromagnetismul - - - - - - - - - Relativitatea - - - - - - - - - Mecanica cuantică - - - - - - - - - Domenii interdisciplinare - - - Clasificarea biologică - - - - - - Definiție - - - - - - Tipuri biologice - - - - - - Clasări taxonomice - - - Evoluția - - - - - - Mecanisme - - - - - - - - - Selecția naturală - - - - - - - - - Mutația favorizantă - - - - - - - - - Deriva genetică - - - - - - - - - Auto-stopul genetic - - - - - - - - - Fluxul de gene - - - Cosmologia - - - - - - Discipline - - - - - - - - - Cosmologie fizică - - - - - - - - - Cosmologia religioasă sau mitologică - - - - - - - - - Cosmologia filosofică 4. Cercetarea - - - Definiții - - - Forme de cercetare - - - Cercetarea științifică - - - Metoda istorică - - - Pași în cercetare - - - Metode de cercetare - - - - - - Controverse privind metoda de cercetare - - - Etica cercetării - - - Probleme în cercetare - - - - - - Metode de cercetare - - - - - - Lingvism - - - - - - Publicarea recenziilor - - - - - - Influența mișcării de acces deschis - - - - - - Perspective viitoare - - - Instrumente științifice - - - - - - Istorie - - - - - - Domeniu - - - - - - Era digitală - - - Investigații - - - - - - Surse clasice - - - - - - - - - Deducția - - - - - - - - - Inducţia - - - - - - - - - Abducția - - - - - - Investigaţii criminale - - - Declarații - - - - - - Declarația ca o entitate abstractă - - - Argumente - - - - - - Formal și informal - - - - - - Tipuri standard - - - - - - - - - Argumente deductive - - - - - - - - - Argumente inductive - - - Extragerea cunoașterii - - - - - - Privire de ansamblu - - - - - - Exemple - - - - - - - - - Legarea entităților - - - - - - - - - Baze de date relaționale RDF - - - - - - Extragerea din surse structurate în RDF - - - - - - - - - 1:1 Maparea din tabele/vizionări RDB în entități/atribute/valori RDF - - - - - - - - - Mapări complexe ale bazelor de date relaționale RDF - - - - - - - - - XML - - - - - - - - - Metode/Instrumente - - - - - - Extracția din surse naturale de limbaj - - - - - - - - - Extracție de informații (EI) tradițională - - - - - - - - - Extracția de informații bazată pe ontologie (EIBO) - - - - - - - - - Învățarea ontologiei - - - - - - - - - Adnotare semantică - - - - - - - - - Instrumente - - - - - - Descoperirea de cunoștințe - - - Literatura științifică - - - - - - Tipuri de publicații științifice - - - - - - Articole științifice - - - - - - - - - Preparare - - - - - - - - - Comunicarea clară și factorul de impact - - - - - - - - - Structura și stilul - - - - - - Evaluarea colegilor - - - - - - Etica - - - Etica în cercetare - - - - - - Coduri și politici pentru etica cercetării 5. Teorii științifice - - - Teorii - - - Teorii științifice - - - - - - Caracteristici - - - - - - - - - Criterii esențiale - - - - - - - - - Alte criterii - - - - - - - - - Definiții ale organizațiilor științifice - - - - - - Structura teoriilor științifice - - - - - - Formarea - - - - - - Revizuirea și îmbunătățirea - - - - - - - - - Unificarea - - - - - - - - - Exemplu: Relativitatea - - - - - - Teorii și legi - - - - - - Despre teorii - - - - - - - - - Teoriile ca axiome - - - - - - - - - Teoriile ca modele - - - - - - - - - - - - Diferențele dintre teorie și model - - - - - - - - - Presupuneri în formularea teoriilor - - - - - - Descrieri - - - - - - - - - Karl Popper - - - - - - - - - Analogii și metafore - - - - - - În fizică - - - Legi științifice 6. Filosofia științei - - - Introducere - - - - - - Definirea științei - - - - - - Explicația științifică - - - - - - Justificarea științei - - - - - - Observație inseparabilă de teorie - - - - - - Scopul științei - - - - - - Valori și știință - - - Istoria - - - - - - Pre-modernă - - - - - - Modernă - - - - - - Pozitivismul logic - - - - - - Thomas Kuhn - - - Abordări curente - - - - - - Ipoteze axiomatice - - - - - - Coerentism - - - - - - Orice e bun - - - - - - Sociologia cunoașterii științifice - - - - - - Filosofia continentală - - - Alte subiecte - - - - - - Reductionism - - - - - - Responsabilitatea socială - - - Filosofia științelor particulare - - - - - - Filosofia statisticii - - - - - - Filosofia matematicii - - - - - - Filosofia fizicii - - - - - - Filosofia chimiei - - - - - - Filosofia științei Pământului - - - - - - Filosofia biologiei - - - - - - Filosofia medicinei - - - - - - Filosofia psihologiei - - - - - - Filosofia psihiatriei - - - - - - Filosofia economiei - - - - - - Filosofia științelor sociale - - - Școli de gândire în filosofia științei - - - - - - Certitudine și știință - - - - - - Pseudoştiinţă, știință marginală, și știință falsă - - - Limitările cognitive filosofice - - - - - - Colin McGinn - - - - - - Friedrich Hayek - - - - - - John Tyndall - - - - - - Noam Chomsky - - - - - - Fenomene și obiecte și evenimente care nu se pot simți (numene) - - - - - - Noi misterieni - - - Filosofia fizicii - - - - - - Filosofia spațiului și timpului - - - - - - - - - Timp - - - - - - - - - Călătoria în timp - - - - - - - - - Spaţiu - - - - - - Filosofia mecanicii cuantice - - - - - - - - - Interpretarea Everett - - - - - - - - - Principiul incertitudinii - - - Filosofia inteligenței artificiale - - - - - - Poate o mașină să aibă o inteligență generală? - - - - - - - - - Inteligența - - - - - - - - - - - - Testul Turing - - - - - - - - - - - - Definirea agentului inteligent - - - - - - - - - Argumente că o mașină poate avea inteligență generală - - - - - - - - - - - - Creierul poate fi simulat - - - - - - - - - - - - Gândirea umană este procesarea simbolurilor - - - - - - - - - - - - Argumente împotriva procesării simbolurilor - - - - - - - - - - - - Argumente anti-mecanistice gödeliene - - - - - - - - - - - - Dreyfus: primatul abilităților inconștiente - - - - - - Poate o mașină să aibă minte, conștiință și stări mentale? - - - - - - - - - Conștiință, minte, stări mentale, înțeles - - - - - - - - - Argumente că un computer nu poate avea minte și stări mentale - - - - - - - - - - - - Camera chineză a lui Searle - - - - - - - - - - - - Argumente înrudite: moara lui Leibniz, schimbul de telefon a lui Davis, națiunea chineză a lui Block și Blockhead - - - - - - - - - - - - Răspunsuri la camera chineză - - - Filosofia spațiului și timpului - - - - - - Abordări antice și medievale - - - - - - Realism și anti-realism - - - - - - Absolutism și relaționalism - - - - - - - - - Leibniz și Newton - - - - - - - - - Mach - - - - - - - - - Einstein - - - - - - Convenţionalism - - - - - - Structura spațiu-timpului - - - - - - - - - Relativitatea simultaneității - - - - - - - - - Invarianță vs. covarianță - - - - - - - - - Cadre istorice - - - - - - - - - Găuri - - - - - - Direcția timpului - - - - - - - - - Soluție de cauzalitate - - - - - - - - - Soluție termodinamică - - - - - - - - - Soluții legice - - - - - - Flux temporal - - - - - - Dualități - - - - - - Presentismul și eternismul - - - - - - Endurantismul și perdurantismul - - - Filosofia tehnologiei - - - - - - Istorie - - - - - - - - - Filosofia greacă - - - - - - - - - Secolul al 19-lea - - - - - - - - - Secolul 20 - - - - - - - - - Filosofia contemporană - - - - - - - - - Tehnologie și neutralitate - - - Emergența - - - - - - În filosofie - - - - - - - - - Definiții 7. Metode științifice - - - Istorie - - - Prezentare generală - - - - - - Procesul - - - - - - - - - Formularea unei întrebări - - - - - - - - - Ipoteza - - - - - - - - - Predicția - - - - - - - - - Testarea - - - - - - - - - Analiza - - - - - - Exemplu ADN-ului - - - - - - Alte componente - - - - - - - - - Replicarea - - - - - - - - - Examinarea externă - - - - - - - - - Înregistrarea și partajarea datelor - - - Investigații științifice - - - - - - Proprietățile cercetării științifice - - - - - - Credințe și prejudecăți - - - Elementele metodelor ştiinţifice idealizate - - - Elemente ale metodei științifice - - - - - - Caracterizări - - - - - - Incertitudine - - - - - - Definire - - - - - - Caracterizări ale ADN - - - - - - Un alt exemplu: precesiunea lui Mercur - - - - - - Dezvoltarea ipotezelor - - - - - - - - - Ipoteza ADN - - - - - - Predicții din ipoteze - - - - - - - - - Predicții ADN - - - - - - - - - Un alt exemplu: relativitatea generală - - - - - - Experimente - - - - - - - - - Experimente ADN - - - - - - Evaluare și îmbunătățire - - - - - - - - - Iterații ADN - - - - - - Confirmarea - - - Modele de cercetare științifică - - - - - - Modelul clasic - - - - - - Modelul ipotetico-deductiv - - - - - - Modelul pragmatic - - - Știința sistemelor complexe - - - Comunicarea și comunitatea - - - - - - Evaluarea colegială (inter pares) - - - - - - Documentarea și replicarea - - - - - - Arhivarea - - - - - - Partajarea datelor - - - - - - Limitări - - - - - - Dimensiunile practicii - - - Filosofia și sociologia științei - - - - - - Rolul hazardului în descoperire - - - Relația cu matematica - - - - - - Relația cu statistica - - - - - - Logica argumentării științifice - - - Aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - - - - Observaţia - - - - - - Ipoteza - - - - - - Predicţia - - - - - - Verificarea - - - - - - Evaluarea - - - - - - Alte aspecte ale metodelor ştiinţifice - - - Modelarea științifică - - - - - - Prezentare generală - - - - - - Elementele fundamentale ale modelării științifice - - - - - - - - - Modelarea ca înlocuitor pentru măsurarea și experimentarea directă - - - - - - - - - Simularea - - - - - - - - - Structura - - - - - - - - - Sisteme - - - - - - - - - Generarea unui model - - - - - - - - - Evaluarea unui model - - - - - - - - - Vizualizarea - - - Raţionamentul inductiv - - - - - - Raționamentul inductiv vs. raționamentul deductiv - - - - - - Critici - - - - - - - - - Prejudecăţi - - - - - - Tipuri de raționament inductiv - - - - - - - - - Generalizare - - - - - - - - - Silogismul statistic - - - - - - - - - Inducția simplă - - - - - - - - - Argumentul din analogie - - - - - - - - - Inferența cauzală - - - - - - - - - Predicția - - - - - - Inferența bayesiană - - - - - - Inferența inductivă - - - Măsurători - - - - - - Analiza dimensională - - - Referinţe - - - - - - Etimologie și semnificații - - - - - - Semantică - - - - - - - - - Sens - - - - - - - - - Referent absent - - - - - - - - - Semnul lingvistic - - - - - - Informatică - - - - - - Biblioteci și știința informației - - - - - - Psihologie - - - - - - Școala - - - - - - Lege - - - - - - Artă - - - Date - - - - - - Date, informații, cunoaștere și înțelepciune - - - - - - În alte domenii - - - Baze de date guvernamentale - - - - - - Uniunea Europeană - - - Metadate - - - - - - Definiție - - - Statistici - - - - - - Domeniu - - - - - - - - - Statistica matematică - - - - - - - - - Prezentare generală - - - Predicţii - - - - - - Predicţii informale pe bază de ipoteze - - - - - - Sondaje de opinie - - - - - - Statistici - - - - - - Supranaturalul (profeţii) - - - - - - Predicţia în ştiinţă - - - - - - Finanţe - - - Problema demarcației - - - - - - Știința greacă antică - - - - - - Pozitivismul logic - - - - - - Falsificabilitatea - - - - - - Postpozitivismul - - - - - - Feyerabend și Lakatos - - - - - - Thagard - - - - - - Unele perspective ale istoricilor - - - - - - Laudan - - - - - - Semnificaţie - - - Falsificabilitatea - - - - - - Prezentare generală - - - - - - Falsificarea naivă - - - - - - - - - Două tipuri de declarații: observaționale și categorice - - - - - - - - - Inferența categorică inductivă - - - - - - - - - - - - Falsificarea deductivă - - - - - - Falsificaționism - - - - - - Criteriul de demarcare - - - - - - - - - Verificaționism - - - - - - - - - Utilizarea în instanțe judecătorești - - - - - - Critici - - - - - - - - - Filosofi contemporani - - - - - - - - - Kuhn și Lakatos - - - - - - - - - Feyerabend - - - - - - - - - Sokal și Bricmont - - - - - - - - - Economie - - - - - - - - - Evoluţie - - - - - - - - - Creaționismul biblic - - - - - - - - - Istoricism - - - - - - - - - Matematică - - - - - - Citate - - - Științe marginale - - - - - - Descriere - - - - - - Exemple - - - - - - - - - Istoric - - - - - - - - - Teorii contemporane - - - - - - - - - Științe marginale acceptate ulterior ca științele prncipale - - - - - - Opinii - - - - - - - - - Controverse - - - Pseudoștiința - - - - - - Ştiinţa şi pseudoştiinţa - - - - - - - - - Metodologie ştiinţifică - - - - - - - - - Falsificabilitatea - - - - - - - - - Normele Merton - - - - - - - - - Refuzul de a recunoaşte problemele - - - - - - - - - Critica termenului - - - - - - Identificarea pseudoştiinţei - - - - - - - - - Concepte - - - - - - - - - Utilizarea unor revendicări vagi, exagerate sau netestabile - - - - - - - - - Supra-încrederea mai degrabă în confirmare decât în respingere - - - - - - - - - Lipsa de deschidere pentru testare de către alți experți - - - - - - - - - Lipsa progresului - - - - - - - - - Personalizarea problemelor - - - - - - - - - Utilizarea limbajului înșelător - - - - - - Granițele dintre știință și pseudoștiință - - - Ştiinţa patologică Referințe Despre autor - - - Nicolae Sfetcu - - - - - - De același autor - - - - - - Contact Editura - - - MultiMedia Publishing

A process of intelligence gathering begins when a user enters a query into the system. Several objects can match the result of a query with different degrees of relevance. Most systems estimate a numeric value about how well each object matches the query and classifies objects according to this value. Many researches have focused on practices of intelligence gathering. In knowledge engineering, knowledge gathering consists in fiding it from structured and unstructured sources in a way that must represent knowledge in a way that facilitates inference. DOI: 10.13140/RG.2.2.32191.15527

Filmul lui Tarkovski este o "dramă a durerii și a redresării parțiale" concentrată asupra psihologiei echipajului stației de pe Solaris. Tarkovski a dorit astfel să abordeze mai profund emoțional și intelectual genul științifico-fantastic, considerat de el ca fiind superficial. Filmul tratează un fenomen central al analizei critice-psihologice a lui Klaus Holzkamp asupra percepției umane: condițiile de percepție a lumii umane sunt semnificative pentru ființele umane. Este este o specie complexă noetică - o specie cu proprietatea gândirii, care a evoluat în condiții complet diferite de ale noastre. DOI: 10.13140/RG.2.2.23737.01120

De par sa conception, une blockchain est "un grand livre ouvert et distribué capable d'enregistrer les transactions entre deux parties de manière efficace, vérifiable et permanente", généralement gérée par un réseau d'égal à égal adhérant à un protocole communication de nœud et validation de nouveaux blocs. Après l'enregistrement, les données de chaque bloc ne peuvent pas être modifiées de manière rétrospective sans modifier tous les blocs suivants, ce qui nécessite un consensus du réseau. La blockchain peut être considérée comme un système de conception sécurisé, distribué, avec une tolérance élevée aux erreurs. DOI: 10.13140/RG.2.2.16651.34082

Tarkovsky opposed to the movie editing and considered that the basis of the art of cinematography (movie art) is the internal rhythm of images. He considers cinema as a representation of distinctive currents or time waves, transmitted in the film through its internal rhythm. Rhythm is at the heart of the "poetic film". A rhythm like a movement inside the frame ("sculpting in time"), not as a sequence of images in time. Time within the frame expresses something significant and true that goes beyond the events itself, received differently by each spectator. The rhythm is not determined by the length of the sequences, but by the pressure of time passing through them. DOI: 10.13140/RG.2.2.11136.48642