Nicolae Sfetcu

Reflexia critică a aspectelor inteligenței emoționale se poate pune pe seama perspectivelor epistemologice diferite, reflectând o maturitate a conceptului.Unii filosofi au subliniat necesitatea de a găsi dovezi empirice consistente pentru dimensionalitatea inteligenței emoționale și pentru a dezvolta metode adecvate pentru măsurarea corectă și utilă a acesteia. O preocupare a cercetătorilor este dacă inteligența emoțională este o teorie despre personalitate, o formă de inteligență, sau o combinație a ambelor. Multe studii consideră inteligența emoțională ca fiind un factor personal asociat competenței, dar majoritatea o consideră o conștientizare emoțională în raport cu sinele și cu ceilalți, pe lângă eficiența profesională și managementul emoțional. DOI: 10.13140/RG.2.2.20078.15689

Dans Naming and Necessity, Saul Kripke a proposé une théorie causale de la référence selon laquelle un nom se réfère à un objet en vertu d'une connexion causale avec l'objet, médiatisée par les communautés de locuteurs. Il déclare également que les noms propres, contrairement à la plupart des descriptions, sont des désignations rigides (le nom propre fait référence à l'objet nommé dans tout monde possible dans lequel l'objet existe)Les idées de Naming and Necessity ont évolué au fil du temps, se développant sur la base de recherches formelles antérieures en théorie des modèles pour la logique modale, basées sur le principe leibnizien d'identité des indiscernables. DOI: 10.13140/RG.2.2.23511.09122

Modelele inteligenței emoționale au ajutat la dezvoltarea de diferite instrumente pentru evaluarea constructelor. Fiecare paradigmă teoretică conceptualizează inteligența emoțională din una din cele două perspective: abilitatea sau modelul mixt. Modelele de abilitate consideră inteligența emoțională ca o formă pură a abilității mentale și deci ca o inteligență pură. Modelele mixte de inteligență emoțională combină capacitatea mentală cu caracteristicile personalității. Modelele de trăsături ale inteligenței emoționale se referă la percepțiile individuale ale abilităților emoționale proprii. DOI: 10.13140/RG.2.2.32497.22881

Immédiatement après l'élaboration et le succès de la relativité générale, des théories alternatives pour la gravité ont commencé à apparaître. En développant ces théories, de nombreuses stratégies différentes (heuristiques positives) ont été essayées, en ajoutant de nouvelles hypothèses à la RG, en utilisant un espace-temps pour lequel l'univers est statique, des hypothèses qui éliminent les singularités gravitationnelles, etc. Pour l'évaluation des modèles de gravité, plusieurs séries de tests ont été proposées. Le formalisme paramétrisé post-newtonien (PPN) détaille les paramètres qui différencient les théories de la gravité, dans le champ gravitationnel faible et des vitesses bien inférieures à la vitesse de la lumière. DOI: 10.13140/RG.2.2.32001.28000

Darwin a evidențiat importanța expresiei emoționale pentru supraviețuire. Immanuel Kant distingea „trei tipuri de acțiuni”: (i) acțiunea tehnică (modul de gestionare a obiectelor), (ii) acțiunea pragmatică (modul de a face față oamenilor) și (iii) acțiunea etică (modul de abordare a valorilor morale), transferate de Müller-Merbach la nivelul inteligenței. În 1920, E. L. Thorndike, a folosit termenul de inteligență socială în relațiile umane, propunând mai multe tipuri de inteligență În 1940, David Wechsler, a evidențiat importanța factorilor afectivi, personali și sociali în a prezice capacitatea cuiva de a reuși în viață. DOI: 10.13140/RG.2.2.24098.79043

Le modèle atomique de Bohr a été l'un des exemples les plus brillants de la méthodologie des programmes de recherche d'Imre Lakatos. Les grandes lignes du programme de recherche de Bohr (Bohr 1913) peuvent être caractérisées par : 1. Le problème initial ; 2. Ses heuristiques négatives et positives ; 3. Les problèmes qu'il a tenté de résoudre au cours du développement ; 4. Son point de dégénérescence (point de saturation) et, enfin, 5. Le programme par lequel il a été remplacé. 10.13140/RG.2.2.21718.68166

Emoțiile au fost considerate adesea o amenințare pentru moralitate și raționalitate; în tradiția romantică, pasiunile au fost așezate atât în centrul individualității umane cât și al vieții morale. Această ambivalență a dus la o ambiguitate între termenii emoțiilor pentru vicii și virtuți. Epicureismul și stoicii au susținut că emoțiile sunt iraționale. Stoicii considerau că virtutea nu este altceva decât cunoașterea, iar emoțiile sunt în mod esențial credințe iraționale. Scepticii considerau că credințele sunt responsabile de durere, recomandând respingerea opiniilor de orice fel. Aceste școli au subliniat valoarea generală a „ ataraxiei ”, absența perturbării mentale, filosofia fiind privită ca terapie pentru curățarea emoțiilor din suflet. DOI: 10.13140/RG.2.2.25383.29608

Les analystes sont dans le domaine des « connaissances ». L'activité de renseignement fait référence à la connaissance et les types de problèmes abordés sont des problèmes de connaissance. Nous avons donc besoin d'un concept de travail basé sur la connaissance. Nous avons besoin d'une compréhension de base de ce que nous savons et de la manière dont nous le savons, de ce que nous ne savons pas et même de ce qui peut être connu et de ce qui ne peut pas être connu. L'analyse du renseignement implique de « transformer des faits disparates en conclusions concentrées. » DOI: 10.13140/RG.2.2.11223.91043

Emoția a fost exclusă din cunoaștere încă din antichitate, când Democrit afirma că „Medicamentul vindecă bolile corpului, înțelepciunea eliberează sufletul de emoții”. O astfel de opinie spune că „rațiunea ar trebui să fie maestrul pasiunii”. Cea mai cunoscută declarație inversată aparține lui Hume, conform căruia rațiunea este și ar trebui să fie sclavul pasiunilor. Emoțiile au fost recunoscute ca amenințări la luarea deciziilor raționale și epistemice, corelându-se emoțiile cu voința sau dorința (emoțiile ar fi un mijloc prin care voința sau dorința pot denatura rațiunea sau percepția sau un proces rațional). DOI: 10.13140/RG.2.2.11004.69762

La théorie de la relativité spéciale d'Einstein repose sur deux postulats fondamentaux : le postulat de la lumière (la vitesse de la lumière, dans le « cadre de repos », est indépendante de la vitesse de la source), et le principe de la relativité. Cette dernière a été explicitement adoptée par Einstein comme moyen de restreindre la forme des lois, quelle que soit leur structure détaillée. Ainsi, nous avons la différence entre une théorie « constructive » et une théorie « principale ». DOI: 10.13140/RG.2.2.13383.32166

Emoția este combinația dintre un proces de evaluare mentală și răspunsuri la acest proces. Dar nu toate emoțiile generează sentimente, și nu toate sentimentele își au originea în emoții. Emoția și sentimentul se bazează astfel pe două procese de bază, vizualizarea unei anumite stări corporale juxtapuse la colectarea semnalelor de declanșare și de stimulare a mușchilor, și un proces cognitiv care însoțește evenimentele respective dar care funcționează în paralel. DOI: 10.13140/RG.2.2.21890.22723

Emoția poate fi diferită de alte constructe similare, precum sentimentele (nu toate sentimentele includ emoția); stările sufletești (durează mult mai mult decât emoțiile, sunt mai puțin intense și adesea lipsite de stimul contextual), sau afectul (experiența sentimentului sau a emoției). Platon, în Republica, propune trei componente de bază ale minții umane: raționamentul, dorința și părțile emotive. Pentru Aristotel emoțiile au fost importante în viața morală, o componentă esențială a virtuții. Stoicii au evidențiat importanța emoțiilor în judecată (în teoriile stoice, emoțiile sunt considerate o piedică pentru rațiune, și deci pentru virtute). DOI 10.13140/RG.2.2.24223.30884

Les premières interprétations philosophiques de la théorie de la relativité générale sont très diverses, chacune essayant d'identifier Einstein comme un adepte de cette philosophie. Les partisans de Mach ont souligné la tentative d'Einstein de mettre en œuvre une « relativisation de l'inertie » dans la théorie générale, et son approche opérationnaliste de la simultanéité. Les kantiens et les néo-kantiens ont montré l'importance des « formes intellectuelles » synthétiques dans la théorie générale, en particulier le principe de covariance générale. Les empiristes logiques ont mis l'accent sur la méthodologie de la théorie, les conventions pour exprimer le contenu empirique. DOI: 10.13140/RG.2.2.15367.42404

Le big data peut générer, par inférences, de nouvelles connaissances et perspectives. Le paradigme qui résulte de l'utilisation du big data crée de nouvelles opportunités. L'une des principales préoccupations dans le cas du big data est que les scientifiques des données ont tendance à travailler avec des données sur des sujets qu'ils ne connaissent pas et n'ont jamais été en contact, étant éloignés du produit final de leur activité (l'application des analyses). Une étude récente (Tanner 2014) indique que cela peut être la raison d'un phénomène connu sous le nom d'aliénation numérique. DOI: 10.13140/RG.2.2.34700.54409

Dans la première édition du Principia, Newton considérait que des expériences avec le pendule lui permettraient de déchiffrer les différents types de force de résistance et leur variation avec la vitesse. Habituellement, le « laboratoire » des tests gravitationnels était les corps célestes, les systèmes astrophysiques. Mais ces tests sont perturbés par des effets non gravitationnels. Le « laboratoire » le plus utilisé était le système solaire. Récemment, les scientifiques se sont concentrés sur l'observation des pulsars binaires pour la vérification des théories gravitationnelles, en observant les variations de la période orbitale, fournissant ainsi des preuves indirectes de l'émission de rayonnement gravitationnel. DOI: 10.13140/RG.2.2.14967.65440

Les théoriciens ont formulé un ensemble de critères fondamentaux que toute théorie de la gravité devrait satisfaire, deux purement théoriques et deux fondés sur des preuves expérimentales. Ainsi, une théorie doit être : complet (capable d'analyser à partir des « premiers principes » le résultat de toute expérience d'intérêt), auto-cohérent (sa prédiction pour le résultat de chaque expérience doit être unique), relativiste (à la limite où la gravité est négligée par rapport à d'autres interactions physiques, les lois non gravitationnelles de la physique doivent être réduites à des lois de relativité spéciales) et avec la limite newtonienne correcte (dans les limites des champs gravitationnels faibles et des mouvements lents, ils doivent reproduire les lois de Newton). DOI: 10.13140/RG.2.2.22596.04486

Les théories descriptives ont tenté d'éliminer certaines contradictions logiques si les noms étaient considérés comme des descriptions définitives. Kripke a rejeté la validité de ces théories descriptives en faisant valoir qu'aucune description unique de l'identité n'était nécessaire, les descriptions d'identification peuvent être utilisées même si la référence n'a pas été correctement identifiée, et une description (par opposition à un nom) ne peut pas fonctionner comme un indicateur rigide. DOI: 10.13140/RG.2.2.22215.85920

L'exemple classique d'un programme de recherche réussi est la théorie gravitationnelle de Newton, probablement le programme de recherche lakatosien le plus réussi. Initialement, la théorie gravitationnelle de Newton était confrontée à de nombreuses « anomalies » (« contre-exemples ») et contredisait les théories observationnelles qui soutenaient ces anomalies. Mais les partisans du programme de recherche sur la gravité newtonienne ont transformé chaque anomalie en cas corroborants. De plus, ils ont eux-mêmes indiqué des contre-exemples qu'ils ont ensuite expliqués à travers la théorie newtonienne. DOI: 10.13140/RG.2.2.16540.44165

La première édition de Principia de Newton ne contient que deux remarques supplémentaires sur la méthodologie: la notification que le but de l'article est d'expliquer « comment déterminer les véritables mouvements de leurs causes, les effets et les différences apparents et, au contraire, comment déterminer à partir des hypothèses si elles sont vraies ou apparentes, leurs causes et leurs effets »; et, dans le Scholium à la fin du Livre 1, Section 11, Newton affirme que son approche distinctive permet une argumentation plus sûre dans la philosophie naturelle. DOI: 10.13140/RG.2.2.19797.58082

Inteligența emoțională este un set de abilități pentru răspunsurile la evenimente care constituie emoții. Prin integrarea inteligenței cu emoția se pot determina „cel puțin unele răspunsuri „corecte” în ceea ce privește sentimentele” pentru a distinge indivizii în funcţie de inteligența emoțională într-un context cultural dat. În prezent, organizațiile trebuie să facă față, pe lângă o concurență sporită, și unei dezvoltări și inovații tehnologice exponențiale, și unor procese de schimbare care afectează toate stările emoționale ale angajaților. Toate aceste provocări, împreună cu schimbările impuse și complexitatea sarcinilor organizaționale și manageriale, implică noi exigențe emoționale și acțiuni mai eficiente la nivel corporativ, inclusiv prin gestionarea emoțiilor în cele mai multe circumstanțe. Astfel, emoțiile reprezintă „resurse” valoroase pentru inovație și valoare adăugată într-un proces economic. Inteligența emoțională a fost un subiect important și controversat în ultimele decenii. Inteligența emoțională este cheia pentru simțire, gândire, învățare, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor. ”Oricine se poate supăra - asta este ușor. Dar să fii supărat pe persoana potrivită, într-un grad potrivit, la momentul potrivit, în scopul potrivit și în modul corect - acest lucru nu este ușor.” (Aristotel) CUPRINS: 1. Emoții - Introducere - Etimologie și istorie - Definiții - Componente - Diferenţiere - Scopul și valoarea - Clasificare - - Emoții de bază - - Analiza multidimensională - Teorii - - Istoria pre-modernă - - Teorii evolutive - - - Secolul al 19-lea - - - Contemporan - - Teorii somatice - - - Teoria Cannon-Bard - - - Teoria cu doi factori - - Teorii cognitive - - - Teoria perceptuală - - - Teoria evenimentelor afective - - Perspectiva situată asupra emoției - - Genetica - Cum se formează emoțiile - - Explicație neurobiologică - - - Cortexul prefrontal - - - Emoție homeostatică / primordială - - Explicații emergente - Abordări disciplinare - - Istorie - - Sociologie - - - Psihoterapie și reglare - - Cercetări interculturale - - Informatică - 1.1. Modele ale emoțiilor - 1.2. Procesarea emoțiilor - 1.3. Sentimente - - Sentimentele despre sentimente - - Autoagresiunea - - Sentimentele intestinale - - A ști sau a nu ști - - Munca emoțională - 1.4. Fericirea - - Definiție - - Legătura cu sănătatea fizică - - Filozofie - - Religie - - - Religiile orientale - - - - Budism - - - - Hinduism - - - - Confucianismul - - - Religiile abrahamice - - - - Iudaismul - - - - Catolicismul roman - - - - Islam - - Psihologie - - - Ierarhia nevoilor a lui Maslow - - - Teoria autodeterminării - - - Psihologie pozitivă - - - Măsurarea fericirii - - Viziunea economică și politică 2. Filosofia emoțiilor - 2.1. Filosofia fericirii - - Grecia antică - - - Platon - - - Aristotel - - - Cinism - - - Cirenaicism - - - Pironism - - - Epicureism - - - Stoicism - - Roma antică - - - Școala lui Sextius - - - Augustin de Hippo - - - Boețiu - - Evul Mediu - - - Avicenna - - - Al-Ghazali - - - Maimonide - - - Thomas de Aquino - - Perioada modernă timpurie - - - Michel de Montaigne - - - Jeremy Bentham - - - Arthur Schopenhauer - - Perioada contemporană - - - Władysław Tatarkiewicz - - - Herbert Marcuse - - - Viktor Frankl - - - Robert Nozick - - Scientismul - - Studiul fericirii - 2.2. Filosofia dragostei - - Teorii actuale - - Tradițiile occidentale - - - Rădăcini clasice - - - Petrarhism - - - Scepticismul galician - - Tradițiile orientale - 2.3. Apateia - 2.4. Ataraxia - - Epicureismul - - Pironism - - Stoicism - 2.5. Ānanda - - Diferite sensuri de fericire în filosofia hindusă - - - Swami Vivekananda - - - Sri Aurobindo - - - Advaita vedanta - - - Dvaita vedanta - - - Vishishtadvaita vedanta - - - Sri Ramana Maharshi - - Modalități de realizare a ānandei - 2.6. Emotivism - - Istorie - - Susținători - - - A. J. Ayer - - - C. L. Stevenson - - - - Primul model de analiză - - - - Al doilea model de analiză - - - - Metode de argumentare - 2.7. Etica emoțiilor - 2.8. Behaviorism - - Varietăți - - - Behaviorism radical - - Inovații experimentale și conceptuale - - Relația cu limbajul - - Educaţie - - Condiționarea operantă - - Condiționarea respondentului - - În filozofie - - - Legea efectului și condiționarea urmei - - - Behaviorism molecular versus behaviorism molar - - - Behaviorismul teoretic - - Informatică comportamentală și calcul comportament - - Critici și limitări - 2.9. Funcționalism - - Realizabilitate multiplă - - Tipuri - - - Funcționismul mașină-stare - - - Psiho-funcționalism - - - Funcționalismul analitic - - - Funcționalismul homuncular - - - Funcționalism mecanic - - Fizicalismul - - Critica funcționalismului - - - Creierul Chinei - - - Camera chinezească - - - Spectru inversat - - - Pământul geamăn - - - Holism de semnificație - - - Argumente de trivialitate 3. Inteligența socială - Ipoteză - Măsurare - Diferențe de inteligență - Alte opinii - 3.1. Construcționism social - - Definiție - - Origini - - Aplicații - - - Psihologia constructului personal - - - Psihologie educațională - - - Terapie sistemică - - Istorie și dezvoltare - - - Berger și Luckmann - - - Turnura narativă - - - Postmodernismul - - Critici - 3.2. Constructivism social - - Filozofie - - Psihologie și religie - 3.3. Consecințialism - - Filosofii - - - Consecințialismul de stat - - - Utilitarism - - - Egoismul etic - - - Altruismul etic - - - Consecințialismul regulilor - - - Consecințialismul motivațional - - - Consecințialism negativ - - - Etica teleologică - - - Actele și omisiunile, și "doctrina actelor și omisiunilor" - 3.4. Pragmatism - - Obiectivele de bază - - - Anti-reificarea conceptelor și teoriilor - - - Naturalism și anti-cartezianism - - - Reconcilierea anti-scepticismului și a falibilismului - - - Teoria pragmatistă a adevărului și a epistemologiei - - În alte domenii ale filozofiei - - - Filosofia științei - - - Logică - - - Metafizică - - - Filosofia minții - - - Etică - - - Estetică - - - Filosofia religiei - - Neopragmatism - - Moștenirea și relevanța contemporană - - - Efecte asupra științelor sociale - - - Efecte asupra administrației publice - - - Efecte asupra feminismului - - Critici - 3.5. Utilitarism - - Etimologie - - Fundal istoric - - - Filozofia chineză - - - Filosofia occidentală - - Utilitarismul clasic - - - Jeremy Bentham - - - John Stuart Mill - - - - Plăcerile superioare și inferioare - - - - „Dovada” lui Mill a principiului utilității - - Evoluții din secolul XX - - - Utilitarismul ideal - - - Utilitarismul de acte și de reguli - - - Utilitarismul pe două niveluri - - - Utilitarismul de preferință - - Mai multe tipuri de utilitarism - - - Utilitarismul negativ - - - Utilitarismul de motiv - - Critica utilitarismului - - - Utilitatea cuantificării - - - Utilitatea ignoră justiția - - - Prezicerea consecințelor - - - Obiecție de cerință - - - Agregarea utilității - - - Calcularea utilității eșuează - - - Criticile obligațiilor speciale - - - Critici ale teoriei valorilor utilitariste - - - Critici bazate pe datorie - - Considerații suplimentare - - - Fericirea medie vs. fericirea totală - - - Motive, intenții și acțiuni - - Judecățile morale utilitariste - - - Utilitarismul, deontologia și dilemele morale - - - Judecățile morale utilitariste - 3.6. Teoria (etica) virtuții - - Concepte cheie - - Istoria virtuții - - „Turnura aretaică” contemporană 4. Inteligența emoțională - Istorie - Definiții - Modelul de abilitate - - Măsurare - - Alte măsurători - Model mixt - - Măsurarea - Modelul de trăsătură - - Măsurare - Efecte generale - Critici de fundamentare teoretică - - Nu poate fi recunoscută ca formă de inteligență - - Confuzia abilităților cu calitățile morale - - Are o mică valoare predictivă - Critici de măsurare - - Măsoară conformitatea, nu abilitatea - - Măsoară cunoștințele, nu abilitatea - - Măsoară personalitatea și inteligența generală - - Măsuri de auto-raportare sensibile la fals - - Puterea predicativă nu s-a dovedit - - NICHD caută consensul - Interacțiuni cu alte fenomene - - Bullying - - Leadership - - Sănătate - - Stima de sine și dependența de droguri - 4.1. Definiții și competențe ale inteligenței emoționale - 4.2. Modele ale inteligenței emoționale - - Modelul de abilități al lui Mayer și Salovey - - Modelul mixt al lui Goleman - - Modelul mixt al lui Bar-On - - Modelul de trăsături al lui Petrides - 4.3. Modelul de abilitate al inteligenței emoționale - - Schisma din domeniu - - - Idei inițiale - - - Factori externi - - - Apariția modelelor mixte - - Modelul cu patru ramuri al inteligenței emoționale - - - Introducere generală în domeniul inteligenței emoționale - - - - Emoțiile - - - - Emoțiile ca semnale - - - Inteligența emoțională și modelul cu patru ramuri - - - Măsurarea inteligenței emoționale - - - - Măsurări ale abilităților inteligenței emoționale - - - - Teoria măsurării inteligenței emoționale - - - - Elemente cheie referitoare la inteligența emoțională și alte trăsături psihologice - - Semnificația inteligenței emoționale - - - Considerații generale privind valabilitatea unei măsurări de IE - - - IE și sentimentele de înțelegere - - - IE și simptomele subiective - - - IE și înțelegerea relațiilor sociale - - - Înțelegerea relațiilor de muncă - - - Considerații de valabilitate incrementală - 4.4. Modelul stratificat al inteligenței emoționale - - Constatări ale cercetării - - - Teoriile inteligenței - - - Emoţiile - - - Inteligența emoțională - - Piramida inteligenței emoționale: modelul cu nouă straturi - - - Stimulii emoționali - - - Recunoașterea emoției - - - Conștiința de sine - - - Managementul propriu - - - Conștientizarea socială - Empatie - Discriminarea emoțiilor - - - Abilități sociale - expertiză - - - Actualizarea proprie - Universalitatea emoțiilor - - - Transcendența - - - Unitate emoțională - - Procese cognitive și metacognitive în piramida inteligenței emoționale - - Discuții și concluzii - 4.5. Filosofia inteligenței emoționale - 4.6. Înțelepciunea - - Definiții - - Perspective mitologice și filozofice - - Perspective educaționale - - Perspective psihologice - - - Măsurarea înțelepciunii - - Sapiența - 4.7. Inteligența emoțională în filosofia orientală - 4.8. Karma yoga 5. Inteligența emoțională în afaceri - 5.1. Lucrul cu emoțiile - - Hochschild - - Exemple - - Critici - 5.2. Munca emoțională - - Determinanți - - Acțiuni de suprafață si profunde - - Implicaţii - - - Adaptarea - - Munca emoțională și inteligența emoțională - 5.3. Neuromarketing - - Istorie - - Concept - - Segmentare și poziționare - - Critica - - - Pseudoştiinţă - - - Invazia confidențialității - - - Manipulare - - Limitări - 5.4. Marketing relațional - - Dezvoltare - - Domeniu - - Abordări - - - Satisfacţia - - - Retenţia - - Aplicare - - - Marketing intern - - - Modelul celor șase piețe - - - Marketing live-in - - - - Istorie - - - - Premisă - 5.5. Comportamentul consumatorilor - - Origini ale comportamentului consumatorului - - Definiție și explicație - - Decizia de cumpărare și contextul acesteia - - Procesul deciziei de cumpărare a consumatorului: o imagine de ansamblu - - - Recunoasterea problemei - - - Evaluarea alternativelor - - - - Comportamentul consumatorilor de marketing - - - Decizia de cumpărare - - - Evaluare post-cumpărare - - Influențe asupra deciziei de cumpărare - - - Conștientizarea consumatorilor - - - Influențe interne asupra deciziei de cumpărare - - - - Motivații și emoții - - - - Percepţie - - - - Experientța anterioară - - - - Cultura - - - - Subculturi - - - - Clasă socială - - - - Grupuri de referință - - Stiluri de decizie a consumatorilor - - Afectare: Emoții, sentimente și dispoziții - - - Căutarea informațiilor - - - Alegerea - - - Experiența clienților - - - Satisfacția clienților - - - Publicitate - 5.6. Inteligența emoțională în cercetare și educație - 5.7. Filosofia inteligenței emoționale în organizații - 5.8. Critica inteligenței emoționale în organizații - 5.9. Etica inteligenței emoționale în organizații - 5.10. Tendințe Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

L'heuristique est un concept central de la philosophie de Lakatos. Selon Lakatos, la méthodologie ne fait plus référence à l'ensemble des règles et stratégies à adopter dans le contexte de la découverte. Seules les heuristiques le font. Mais les principes heuristiques (par opposition aux méthodologiques) ne sont pas objectifs et autonomes, ils sont sujets à changement, de même que les changements dans la science. Les séries de théories scientifiques les plus importantes dans le développement de la science se caractérisent par une certaine continuité qui lie leurs membres et qui découle d'un programme de recherche établi depuis le début, constitué de règles méthodologiques. DOI: 10.13140/RG.2.2.22615.62886

Les principaux problèmes rencontrés par les scientifiques qui travaillent avec des ensembles de données massives (mégadonnées, Big Data), en soulignant les principaux problèmes éthiques, tout en tenant compte de la législation de l'Union européenne. Après une brève Introduction au Big Data, la section Technologie présente les applications spécifiques de la recherche. Il suit une approche des principales questions philosophiques spécifiques dans Aspects philosophiques, et Aspects juridiques en soulignant les problèmes éthiques spécifiques du règlement de l'UE sur la protection des données 2016/679 (General Data Protection Regulation, « GDPR »). La section Problèmes éthiques détaille les problèmes spécifiques générés par le big data. Après une brève section de Recherche de big data, sont présentées les Conclusions sur l’éthique de la recherche dans l’utilisation du big data. SOMMAIRE: Abstract 1. Introduction - 1.1 Définitions - 1.2 Les dimensions du big data 2. La technologie - 2.1 Applications - - 2.1.1 En recherche 3. Aspects philosophiques 4 Aspects juridiques - 4.1 RGPD (GDPR) - - Étapes du traitement des données personnelles - - Principes du traitement des données - - Politique de confidentialité et transparence - - Finalités du traitement des données - - Confidentialité par conception et confidentialité implicite - - Le paradoxe (juridique) des mégadonnées 5. Problèmes éthiques - L'éthique dans la recherche - Prise de conscience - Consentement - Contrôle - Transparence - Confiance - Propriété - Surveillance et sécurité - Identité numérique - Réalité ajustée - De-anonymisation - Inégalité numérique - Confidentialité 6. Recherche des mégadonnées Conclusions Bibliographie DOI: 10.13140/RG.2.2.10128.56328

Lakatos a proposé une méthodologie pour étudier l'évolution de la science par le biais de programmes de recherche, une combinaison de la falsifiabilité de Popper, des révolutions scientifiques de Kuhn et de la tolérance méthodologique de Feyerabend. Les programmes de recherche peuvent en même temps concurrencer des théories uniques, des théories uniques entre eux ou des programmes de recherche entre eux. On peut parler d'une « unité de recherche » en tant que théorie singulière ou d'un programme de recherche. DOI: 10.13140/RG.2.2.31636.65925

Une argumentation pour l'importance dualiste des émotions dans la société, individuellement et au niveau communautaire. La tendance actuelle à la prise de conscience et au contrôle des émotions grâce à l'intelligence émotionnelle a un effet bénéfique dans les affaires et pour le succès des activités sociales mais, si nous n'y prenons pas garde, elle peut conduire à une aliénation irréversible au niveau individuel et social. L'essai est composé de trois parties principales: Émotions (Modèles d'émotions, Le processus des émotions, La bonheur, La philosophie des émotions, L'éthique des émotions), Intelligence émotionnelle (Modèles d'intelligence émotionnelle, L'intelligence émotionnelle dans la recherche et l'éducation, La philosophie d'intelligence émotionnelle, L'intelligence émotionnelle dans la philosophie orientale) et Intelligence émotionnelle dans les organisations (Travail émotionnel, La philosophie de l'intelligence émotionnelle dans les organisations, La critique de l'intelligence émotionnelle dans les organisations, L'éthique de l'intelligence émotionnelle dans les organisations). Dans les Conclusions, je présente un résumé des déclarations contenues dans le document. SOMMAIRE: Abstract 1. Émotions 1.1 Modèles d'émotion 1.2 Traitement des émotions 1.3 Bonheur 1.4 La philosophie des émotions 1.5 L'éthique des émotions 2. Intelligence émotionnelle 2.1 Modèles d'intelligence émotionnelle 2.1.1 Modèle d'habilités de Mayer et Salovey 2.1.2 Le modèle mixte de Goleman 2.1.3 Le modèle mixte de Bar-On 2.1.4 Modèle de traits de Petrides 2.2 Intelligence émotionnelle dans la recherche et l'éducation 2.3 La philosophie de l'intelligence émotionnelle 2.3.1 L'intelligence émotionnelle dans la philosophie orientale 3. Intelligence émotionnelle dans les organisations 3.1 Travail émotionnel 3.2 La philosophie de l'intelligence émotionnelle dans les organisations 3.3 Critique de l'intelligence émotionnelle dans les organisations 3.4 Éthique de l'intelligence émotionnelle dans les organisations Conclusions Bibliographie DOI: 10.13140/RG.2.2.28567.93600

Le terme big data désigne l'extraction, la manipulation et l'analyse des ensembles de données trop volumineux pour être traités de manière routinière. Pour cette raison, des logiciels spéciaux sont utilisés et, dans de nombreux cas, des ordinateurs et du matériel informatiques dédiés. Généralement, ces données sont analysées de manière statistique. Les données doivent être traitées avec des outils de collecte et d'analyse avancés, basés sur des algorithmes prédéterminés, afin d'obtenir des informations pertinentes. Les algorithmes doivent également prendre en compte les aspects invisibles pour les perceptions directes. DOI: 10.13140/RG.2.2.19453.51684

Telelucrul, ca un nou mod de a lucra prin efectuarea unei activităţi (forme de muncă) flexibile în timp şi la distanţă, utilizând tehnologia informaţională şi comunicaţiile avansate, se concretizează în teleactivităţi şi teleservicii. În ultimii ani, s-au dezvoltat rapid noi tehnologii informaţionale şi de comunicare, astfel încât în centrul dezbaterilor ştiinţifice, politice şi economice din ultima perioadă a stat apariţia şi dezvoltarea Societăţii Informaţionale, generatoare de noi oportunităţi de muncă dar şi de schimbări esenţiale în ceea ce priveşte natura muncii şi modul de lucru, schimbări comparabile cu cele petrecute în revoluţia industrială. În acest context, telelucrul a devenit domeniu strategic din punct de vedere teoretic şi practic, deoarece reprezintă o soluţie cu potenţial practic important; se poate dezvolta repede; poate influenţa în bine viaţa multor europeni; este un excelent promotor al noilor procese şi tehnologii avansate; este o componentă a noii revoluţii ştiinţifice şi tehnologice, orientată spre societatea bazată pe informaţie şi cunoaştere. CUPRINS: - Introducere - - Ce este Telelucrul - - Definitii - - Avantaje si dezavantaje - - Alte aspecte de interes general - Tipuri de telelucru - - Integral / partial - - La domiciliu - - Telecentre - - - Tipuri - - Comparatie intre lucrul la domiciliu si in telecentre - - Lucrul in cadrul unor organizatii - Dotarea individuala a telelucratorului - - Software - - Hardware - - Internet - Promovarea ca telelucrator - - Cine poate fi telelucrator - - Resume - - Scrisoarea de intentie - - Marketing - Strategii pentru telelucru - - Evaluari de pret ale serviciilor de telelucrator - - Cautarea joburilor - - Telelucrul ca o afacere - - Planul de actiune - - Strategia UE in domeniul telelucrului - Aspecte legislative - - Contracte pentru telelucratori - - Plata telelucratorilor pentru serviciile prestate - Implicatii guvernamentale in promovarea telelucrului - Cum se poate promova un proiect propriu Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

Les théories scientifiques en général, en physique en particulier, sont confirmées (temporairement) par des expériences vérifiant les affirmations et les prédictions des théories, jetant ainsi les bases de la connaissance scientifique. Francis Bacon a été le premier à soutenir le concept d'une expérience cruciale, qui peut décider la validité d'une hypothèse ou d'une théorie. Plus tard, Newton a soutenu que les théories scientifiques sont directement induites par les résultats expérimentaux et les observations, excluant les hypothèses non vérifiées. DOI: 10.13140/RG.2.2.34744.70403

Les principales théories causales de la référence pour les noms propres, et la proposition d'une nouvelle approche basée sur l'analogie de la chaîne des blocs de la technologie de blockchain et la théorie narrative de Paul Ricœur. Après une brève Introduction dans laquelle sont passés en revue les types de propositions du concept de mondes possibles et une vue d'ensemble de la théorie dans La théorie causale de la référence, je présente la théorie causale initiale de la référence proposée par Saul Kripke, puis deux théories causales hybrides développées par Gareth Evans et Michael Devitt. Dans la section Blockchain et l'arbre causal de la référence je présente mon idée de développer une nouvelle théorie causale de la référence pour les noms propres à l'aide d'un arbre causal de la référence. Dans les Conclusions, je parle du développement ultérieur des modes dont les termes de référence pourraient faire référence à certains objets et individus, les principales critiques des théories causales et des suggestions pour un développement futur. SOMMAIRE: Abstract Introduction 1. La théorie causale de la référence 2. Saul Kripke 3. Gareth Evans 4. Michael Devitt 5. Blockchain et l'arbre causal de la référence Conclusions Bibliografie DOI: 10.13140/RG.2.2.18713.77921

Le cycle du renseignement est un ensemble de processus utilisés pour fournir des informations utiles à la prise de décision. Le cycle comprend plusieurs processus. Le domaine connexe de la contre-information est chargé d'empêcher les efforts du renseignement de tiers. Un modèle de base du processus de collecte et d'analyse du renseignement est appelé « cycle du renseignement ». Ce modèle peut être appliqué et, comme tous les modèles de base, ne reflète pas la plénitude des opérations dans le monde réel. Au cours des activités du cycle du renseignement, les informations sont collectées et assemblées, les informations brutes sont transformées en informations traitées, analysées et mises à la disposition des utilisateurs. DOI: 10.13140/RG.2.2.11282.81607

L'évolution des tests gravitationnels dans une perspective épistémologique encadré dans le concept de reconstruction rationnelle d'Imre Lakatos, fondée sur sa méthodologie de programmes de recherche. Contrairement à d'autres travaux sur le même sujet, la période évaluée est très longue, allant de la philosophie naturelle de Newton aux théories de la gravité quantique d'aujourd'hui. Afin d'expliquer de manière plus rationnelle l'évolution complexe du concept de gravité du siècle dernier, je propose une extension naturelle de la méthodologie des programmes de recherche que j'utilisais ensuite au cours de la communication. Je pense que cette approche offre une nouvelle perspective sur la manière dont le concept de gravité et les méthodes de test de chaque théorie de la gravité ont évalué dans le temps, par le biais d'observations et d'expériences. Je soutiens, sur la base de la méthodologie des programmes de recherche et des études des scientifiques et des philosophes, que les théories actuelles de la gravité quantique sont dégénératives, en raison du manque de preuves expérimentales sur une longue période et d'auto-immunisation contre la possibilité de la réfutabilité. De plus, un courant méthodologique est en cours de développement, attribuant un rôle secondaire, sans importance, aux vérifications par le biais d'observations et / ou d'expériences. Pour cette raison, il ne sera pas possible d'avoir une théorie complète de la gravité quantique sous sa forme actuelle qui inclura à la limite la relativité générale, car les théories physiques ont toujours été ajustées, au cours de leur évolution, sur la base d'essais d'observation ou expérimentaux, et vérifiées par les prédictions effectuées. En outre, contrairement à une opinion répandue et aux programmes en cours concernant l'unification de toutes les forces fondamentales de la physique dans une théorie finale unique, basée sur la théorie des cordes, je soutiens que cette unification est généralement improbable et, de toute façon, impossible pour que l'unification soit développée sur la base des théories actuelles de la gravité quantique, y compris la théorie des cordes. En outre, je partage l’avis de certains scientifiques et philosophes selon lequel on consacre actuellement trop de ressources à l’idée de développer des théories de la gravité quantique, et en particulier de la théorie des cordes, qui devrait inclure la relativité générale et unifier la gravité avec d’autres forces, en particulier conditions dans lesquelles la science n’impose pas de tels programmes de recherche.