Nicolae Sfetcu

Termodinamica se ocupă cu studiul energiei, a conversiilor sale între diferite forme, cum ar fi căldura, și capacitatea energiei de a produce lucru mecanic. Ea este strâns legată de mecanica statistică, din care pot fi derivate multe relații termodinamice. Se poate argumenta că termodinamica a fost greșit denumită astfel întrucât aceasta nu se referă de fapt la rate de schimbare ca atare și, prin urmare, ar fi fost probabil mai corect ca domeniul să se denumească termostatica. Termodinamica se referă la posibilitatea de declanșare a anumitor reacții chimice, și nu cât de repede au loc acestea.

O retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, în schimb celula este o formă mai evoluată pe scara evoluționistă a vieții. Virușii par să fi jucat un rol în evenimente precum originea vieții celulare și evoluția mamiferelor. Chiar și cea mai simplă bacterie este mult prea complexă pentru a fi apărut spontan la începutul evoluției. Ulterior, evoluția a putut produce sisteme din ce în ce mai complexe. Prima celulă adevărată este posibil să fi fost deja un produs al evoluției, rezultată din o comunitate primordială. DOI: 10.13140/RG.2.2.31315.81446

Au fil du temps, la théorie de la relativité générale a accumulé plusieurs anomalies, indiquant la nécessité de meilleures théories sur la gravité ou d'autres approches. Les hypothèses ad hoc introduites en relativité générale pour expliquer les singularités gravitationnelles basées sur les conditions énergétiques ne sont pas très efficaces. Des hypothèses plus détaillées sur le contenu du sujet sont nécessaires . De nombreux scientifiques et philosophes sont parvenus à la conclusion que les singularités doivent être associées à l'atteinte des limites de la validité physique de la relativité générale et qu'une nouvelle théorie, la gravité quantique, doit être développée. DOI: 10.13140/RG.2.2.12877.26085

O introducere în conceptele interdependente despre corupţie, globalizare prin instituţiile financiare internaţionale, şi neocolonialism înţeles ca exploatarea resurselor şi materiilor prime a ţărilor sărace şi în curs de dezvoltare de unele mari corporaţii multinaţionale. CUPRINS: Globalizarea - Organizarea globală a afacerilor - Comerţul internaţional - - Acordurile comerciale, blocuri economice şi zone comerciale speciale - Paradisurile fiscale - Guvernarea mondială - Mişcări anti-globalizare - - Ideologii şi cauze - - - Opoziţia faţă de instituţiile financiare internaţionale şi corporaţiilor transnaţionale Colonialism - Definiţii - Tipuri de colonialism - Evoluţia socio-culturală - Consideraţii despre colonialism - - Universalism - - Colonialismul şi geografia - - Colonialism şi imperialism - - Vederea marxistă a colonialismului - - Liberalism, capitalism şi colonialism - - Gândiri ştiinţifice despre colonialism, rasă şi gen - - Post-colonialismul Neocolonialism - Dominanţa economică - - Teoria dependenţei - - Războiul Rece - - Corporaţii multinaţionale - - Fondul Monetar Internaţional Corporaţii multinaţionale - Dreptul internaţional privat - Corporaţii transnaţionale - Critici ale multinaţionalelor - Crime corporative - - Persoană juridică - - Politica de punere în aplicare - Paradisuri fiscale - - Clasificarea - - Metode de inginerie financiară - - - Rezidenţa personală - - - Rezidenţa corporativă - - - Folosirea activelor - - - Comerţul şi alte afaceri - - - Intermediari financiari - - - Acţiuni anonime şi la purtător - - - Controlul banilor şi al schimbului valutar - Mişcări anti-corporatiste - - Noua media digitală - - Creşterea globalizării anti-corporatiste - - Ajutorul tehnologiei - - Tehnologie şi politici culturale Instituţiile financiare internaţionale şi ajustarea structurală - Fondul Monetar Internaţional - - Critici ale Fondului Monetar Internaţional - Condiţiile impuse ţărilor îndatorate - Exportul de resurse şi materii prime din ţările sărace Corupţia - Nivele de corupţie - - Corupţia minoră - - Marea corupţie - - Corupţia sistemică - Corupţia în diferite sectoare - - Sectorul guvernamental/public - - Corupţia politică - - Corupţia în poliţie - - Corupţia judiciară - - Corupţia indicatelor - Metode de corupţie - - Mita - - Delapidarea, furtul şi frauda - - Extorcare de fonduri şi şantaj - Tipuri de câştiguri din corupţie - - Abuzul de putere decizională - - Favoritismul, nepotismul şi clientelismul - Prevenirea corupţiei - Programe anticorupţie - Corupţia legală - Corupţia politică - - Efecte ale corupţiei politice - - - Efecte asupra politicii, administraţiei, şi instituţiilor - - - Efectele economice - - - Efecte asupra mediului şi sociale - - - Efecte asupra ajutoarelor umanitare - Corupţia legală - Delictul de iniţiat (Insider trading) - - Analiza de securitate şi insider trading - - Uniunea Europeană Corupţia prin globalizare - Exploatarea ţărilor sărace prin corupţie - Complicitatea ţărilor bogate la corupţia din ţările sărace - Blestemul resurselor naturale: Corupţia - Globalizare > Corporaţii multinaţionale > Corupţie - Politici ale FMI şi Băncii Mondiale care încurajează corupţia Crime de stat - Încadrări în criminalitatea de stat - Practici şi riscuri ale criminalităţii de stat - Securitatea energetică - - Ameninţări la adresa securităţii energetice - Recuperarea valorilor - - Impactul social - - Descurajarea corupţiei - - Fezabilitatea curentă Activism - Activismul pe Internet - - Tipuri - Activismul transformaţional - Proteste - - Forme de protest - - - Demonstraţie publică sau miting politic - Mişcarea Occupy - - Mişcarea Indignaţilor şi Satul Democraţiei - - Sloganul "Noi suntem cei 99%" - - Scopuri ale Mişcării Occupy Legislaţie - LEGE nr.78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie - CONVENŢIA NAŢIUNILOR UNITE ÎMPOTRIVA CORUPŢIEI - - Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003 Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing

The critical reflection of the aspects of emotional intelligence can be put on account of the different epistemological perspectives, reflecting a maturity of the concept. There is a need to find consistent empirical evidence for the dimensionality of emotional intelligence and to develop appropriate methods for its correct and useful measurement. A concern of researchers is whether emotional intelligence is a theory of personality, a form of intelligence, or a combination of both. Many studies consider emotional intelligence to be a personal factor associated with competence. But most researchers consider emotional intelligence as an emotional awareness of oneself and others, in addition to professional efficiency and emotional management. DOI: 10.13140/RG.2.2.19339.11045

Gareth Evans a déclaré que la théorie causale de la référence doit être élargie pour inclure ce qu'il appelle des « bases multiples ». Après le baptême initial, l'utilisation du nom en présence de la personne peut, dans les bonnes circonstances, être considérée comme renforçant le nom dans son référent. Pour ceux qui sont en contact direct avec la personne, la référence pour l'expression du nom est résolue au moyen d'une chaîne causale qui inclut les personnes qui l'ont connue lors du « baptême », ou en indexant la personne au nom au moment de la communication. DOI: 10.13140/RG.2.2.27380.37763

The emotional intelligence models have helped to develop different tools for construct assessment. Each theoretical paradigm conceptualizes emotional intelligence from one of two perspectives: ability or mixed model. Ability models consider emotional intelligence as a pure form of mental ability and therefore as pure intelligence. Mixed models of emotional intelligence combine mental capacity with personality traits. The trait models of IE refer to the individual perceptions of their own emotional abilities. Cognitive learning involves placing new information into existing frameworks and modes of understanding, DOI: 10.13140/RG.2.2.34890.18887

Maxima lui Samuel Gompers, parafrazară adesea ca "Premiază prietenii și pedepsește dușmanii", se referă la două din cele cinci tipuri de putere recunoscute de psihologii sociali: puterea stimulativă (puterea de a premia) și puterea coercitivă (puterea de a pedepsi). Celelalte trei puteri derivă din acestea. Puterea legitimității, puterea unui polițist sau a celui care ia decizii, este puterea dată de unei persoane de o autoritate recunoscută pentru a impune standarde comportamentale. Puterea legitimității este similară puterii coercitive prin aceea că o comportare inacceptabilă este pedepsită mai mult sau mai puțin direct.

Les scientifiques espèrent qu'à l'avenir ils pourront tester des trous noirs en observant les effets causés par un fort champ gravitationnel à proximité, comme la lentille gravitationnelle. Il existe déjà des observations sur les lentilles gravitationnelles faibles, dans lesquelles les rayons lumineux sont déviés en quelques secondes seulement, mais jamais directement pour un trou noir. Il existe plusieurs candidats à cet effet, en orbite autour du Sagittaire A*. Plusieurs conjectures ad hoc ont été introduites pour mieux expliquer les observations de candidats de trous noirs astronomiques identiques, mais avec des mécanismes de fonctionnement différents : gravastar, étoile noire (gravité semi-classique) , étoile à énergie noire, etc. DOI: 10.13140/RG.2.2.27478.06723

Emotional intelligence is the ability of individuals to recognize their own and others' emotions, to discern between different feelings and to label them correctly, using emotional information to guide thinking and behavior, and to manage and adjust emotions to adapt to the environment or to achieve their own goals. There are several models that aim to measure emotional intelligence levels. Goleman's original model is a mixed model that combines abilities with traits. A trait model was developed by Konstantinos V. Petrides in 2001, with a focus on self-knowledge, and an ability model was developed by Peter Salovey and John Mayer in 2004 focusing on social relationship. DOI: 10.13140/RG.2.2.13623.75685

În ultimii ani, s-au dezvoltat rapid noi tehnologii informaționale și de comunicare, astfel încât în centrul dezbaterilor științifice, politice și economice din ultima perioadă a stat apariția și dezvoltarea Societății Informaționale, generatoare de noi oportunități de muncă dar și de schimbări esențiale în ceea ce privește natura muncii și modul de lucru, schimbări comparabile cu cele petrecute în revoluția industrială. În acest context, telelucrul (telemunca) a devenit domeniu strategic din punct de vedere teoretic și practic.

Emotions have often been considered a threat to morality and rationality; in the Romantic tradition, passions were placed at the center of both human individuality and moral life. This ambivalence has led to an ambiguity between the terms of emotions for vices and virtues. Epicureans and Stoics have argued that emotions are irrational. The Stoics believed that virtue is nothing but knowledge, and emotions are essentially irrational beliefs. Skeptics believed that beliefs were responsible for pain, recommending rejection of opinions of any kind. These schools emphasized the general value of "ataraxia", the absence of mental disturbance, the philosophy being regarded as therapy for the cleansing of the emotions in the soul. DOI: 10.13140/RG.2.2.27533.77282

Les modèles cosmologiques actuels sont construits sur la base de la relativité générale. Les solutions des équations spécifiques, Friedmann-Lemaître-Robertson-Walker, permettent de modéliser l'évolution de l'univers à partir du Big Bang . Certains paramètres de l'univers ont été établis par des observations. Sur la base de ces données et d'autres données d'observation, les modèles peuvent être testés . Les observations sur la vitesse d'expansion de l'univers permettent d'estimer la quantité totale de matière, dont certaines théories prédisent que 90% sont de la matière noire, avec de masse mais sans interactions électromagnétiques, et ne peuvent pas être directement observées. DOI: 10.13140/RG.2.2.30980.96641

In the epistemological context, two questions have a special relevance: "are emotions knowledge?" and "is a uniform theory of emotions necessary to evaluate the epistemological state of emotions?". A restrictive interpretation of "knowledge" requires theories to have propositional content. In such a case, emotions are usually assimilated to normative beliefs or judgments. More liberal interpretations of "knowledge" also include theories that interpret emotions on the perception model. A minimal definition of cognitive theories of emotions includes the assertion that emotions are intentional. DOI: 10.13140/RG.2.2.11326.72004

According to Antonio Damasio, the emotional process begins with conscious considerations about the object in the form of mental images. These images correspond to a neural substrate (topographic representations) influenced by the dispositional representations. At the unconscious level, the networks in the prefrontal cortex respond automatically and involuntarily to the signals derived from the processing of the above images, according to the dispositional representations, acquired based on personal experience rather than innate. DOI: 10.13140/RG.2.2.21624.06401

Lorsque la densité du corps devient suffisamment importante, la relativité générale prédit la formation d'un trou noir. Les étoiles à neutrons d'environ 1,4 masses solaires et les trous noirs sont l'état final de l'évolution des étoiles massives . Habituellement, un trou noir dans une galaxie a joué un rôle important dans sa formation et les structures cosmiques associées. De tels corps fournissent un mécanisme efficace pour l'émission de rayonnement électromagnétique et la formation de microquasars . L'accrétion peut conduire à des jets relativistes. La relativité générale permet la modélisation de ces phénomènes, confirmée par des observations. DOI: 10.13140/RG.2.2.27476.42888

There are alternative models, which are based on the evaluation of certain properties, based on physiology or evolutionary psychology. Classical philosophers have addressed emotions as responses to certain types of events that are related to a subject, causing bodily and behavioral changes. In the last century emotions were neglected, being considered a disturbing factor. Lately, emotions have returned to the attention of philosophers and psychologists, corroborating them with other disciplines such as psychology, neurology, evolutionary biology and even economics. DOI: 10.13140/RG.2.2.28869.06881

Le contre-espionnage est une activité conçue pour protéger l'activité de renseignement d'une organisation contre des agents étatiques ou non étatiques. Il comprend la collecte et l'analyse d'informations spécifiques, ainsi que des activités préventives et contre-offensives contre les intentions et les actions visant la sécurité nationale, y compris le terrorisme. Les communautés épistémiques sont des réseaux informels d'experts basés sur la connaissance, qui influencent les décideurs dans la définition des problèmes auxquels ils sont confrontés, l'identification de différentes solutions et l'évaluation des résultats. DOI: 10.13140/RG.2.2.12943.82089

O introducere prin noțiuni de bază în lumea filosofiei, cu răspunsuri la cele mai profunde întrebări pe care ni le punem cu toții, prin prisma celor mai mari filozofi din lume, de la Platon și Confucius până la gânditorii moderni. Un ghid pentru natura fundamentală a existenței, a societății și a modului în care gândim. După o prezentare generală a filosofiei, cu istoria filosofiei, ramuri ale filosofiei, concepte filosofice și școli și tradiții filosofice, sunt abordate subiecte specifice în filosofie, precum Dumnezeu (religia), binele și răul (etica), drepturile animalelor, filosofia politicii, aparență și realitate, filosofia științei, filosofia minții, și arta (estetica). Filosofia este studiul problemelor generale și fundamentale cu privire la chestiuni precum existența, cunoașterea, valorile, rațiunea, mintea și limba. Metodele filosofice includ întrebări, discuții critice, argumente raționale și prezentări sistematice. Întrebările filosofice clasice includ atât întrebări abstracte (Este posibil să cunoști ceva și să o demonstrezi? Ce este cel mai real?) cât și întrebări mai practice și concrete (Există o modalitate optimă de a trăi? Este mai bine să fii drept sau nedrept? Au oamenii liberul arbitru?) Filosofia se distinge de alte modalități de abordare a acestor probleme prin abordarea critică, în general, sistematică, și dependența de argumentele raționale. Alte investigații sunt strâns legate de artă, știință, politică sau alte activități. De exemplu, este frumusețea obiectivă sau subiectivă? Există multe metode științifice sau doar una? Este utopia politică un vis plin de speranță sau fantezie fără speranță? Principalele sub-domenii ale filosofiei academice includ metafizica ("preocupată de natura fundamentală a realității și a ființei"), epistemologia (despre "natura și bazele cunoașterii [și]... limitele și valabilitatea ei"), etica, estetica, filosofia politică, logica, filosofia științei și istoria filosofiei occidentale. Multe dezbateri filosofice care au început în antichitate sunt încă dezbătute și astăzi. 7 Bine și rău (Etica) - 7.1 Etica - 7.1.1 Meta-etica - 7.2 Filosofia culturii - 7.3 Filosofia mediului - 7.4 Filosofia dragostei - 7.5 Etica deontologică - 7.6 Etica creștină - 7.7 Etica kantiană - 7.8 Consecințialism - 7.9 Utilitarism - 7.10 Teoria (etica) virtuții - 7.11 Naturalism - 7.12 Relativismul moral - 7.13 Emotivism 8 Animale (Drepturile animalelor) - 8.1 Drepturile animalelor - 8.2 Animal-mașină - 8.3 Suferința la animale - 8.4 Specism - 8.5 Antispecism - 8.6 Au animalele drepturi? - 8.7 Îndatoriri indirecte față de animale 9 Politica (Filosofia politicii) - 9.1 Filosofia politicii - 9.2 Filosofia dreptului - 9.3 Egalitatea socială - 9.4 Egalitatea de rezultate - 9.5 Discriminarea forței de muncă - 9.6 Discriminarea inversă - 9.7 Egalitatea politică: Democrația - 9.7.1 Democraţia directă - 9.7.2 Democrația reprezentativă - 9.8 Libertatea - 9.8.1 Libertatea de acțiune - 9.8.2 Libertatea negativă - 9.8.3 Libertatea pozitivă - 9.8.4 Libertatea de exprimare - 9.9 Pedeapsa - 9.10 Justiția retributivă - 9.11 Teoria descurajării - 9.12 Protecția societății (Securitatea națională) - 9.13 Reformism - 9.14 Nesupunerea civică 10 Aparență și realitate (Realitatea) - 10.1 Realitatea - 10.2 Filosofia percepției - 10.3 Realismul naiv (direct) - 10.4 Argumentul iluziei - 10.5 Argumentul visului - 10.6 Halucinația - 10.7 Memoria - 10.8 Cogito, ergo sum - 10.9 Realismul reprezentativ (indirect) - 10.10 Fenomenologia - 10.11 Fenomenalism - 10.12 Cauzalitate 11 Știința (Filosofia științei) - 11.1 Filosofia științei - 11.2 Metode științifice - 11.3 Raţionamentul inductiv - 11.3.1 Problema inducției - 11.4 Falsificabilitatea - 11.5 Filosofia educației - 11.6 Filosofia istoriei - 11.7 Filosofia matematicii - 11.8 Scientism 12 Mintea (Filosofia minții) - 12.1 Filosofia minții - 12.2 Filosofia psihologiei - 12.3 Problema minte-corp - 12.4 Zombi - 12.5 Dualismul minte-corp - 12.5.1 Dualism fără interacțiune (Paralelism psihofizic) - 12.6 Fizicalism - 12.7 Teoria identității minte-creier - 12.7.1 Teoria identității ocurențelor - Monismul anomal - 12.8 Behaviorism - 12.9 Funcționalism - 12.10 Problema altor minți (Solipsism) - 12.11 Argumentul din analogie 13 Arta (Estetica) - 13.1 Arte - 13.2 Estetica - 13.2.1 Estetica aplicată - 13.3 Asemănarea familială - 13.4 Teoria formei semnificative - 13.5 Idealismul în artă - 13.6 Teoria instituțională a artei - 13.7 Arta evolutivă - 13.8 Critica artei - 13.9 Reprezentația artistică - 13.10 Interpretarea estetică - 13.11 Autenticitatea - 13.12 Interpretarea documentată istoric - 13.13 Valoarea artistică și falsificarea

Concepte precum flexibilitate, descentralizare și control, etica în muncă și muncă în echipă în Noua Economie au dus la dezorientarea și subminarea emoțională si psihologică a individului, afirmând că „un regim care nu oferă ființelor umane motive profunde ca să aibă grijă de alții nu-și poate păstra îndelung legitimitatea”. Scopul culturii corporative este să câștige „inimile și mințile” angajaților: să-și definească scopurile prin gestionarea a ceea ce gândesc și simt și nu doar modul în care se comportă. DOI: 10.13140/RG.2.2.31864.06404

Albert Einstein a proposé trois tests de relativité générale, appelés plus tard les tests classiques de relativité générale, en 1916 : la précession de l'orbite de Mercure, la déviation de la lumière du soleil, et le décalage vers le rouge gravitationnel de la lumière. Dicke et Schiff ont établi un cadre pour tester la relativité générale , y compris par le biais d'expériences nulles et en utilisant la physique de l'exploration spatiale, de l'électronique et de la matière condensée, comme l'expérience Pound-Rebka et l'interférométrie laser. DOI: 10.13140/RG.2.2.33735.93607

Cultura de afaceri a Occidentului până la începutul anilor '90 s-a bazat pe înțelegerea unei diviziuni axiomatice, antitetice, între emoționalitate și raționalitate. Conceptul actual de inteligență emoțională dizolvă opoziția tradițională dintre emoționalitate și raționalitate, cogniție și afectare, gândire și sentiment. Foucault observă că, în raport cu relațiile de putere, o persoană este întotdeauna confruntată cu fenomene complexe care nu se supun formei hegeliene a dialecticii. Puterea se retrage invariabil, se reorganizează, și se reinvestește în noi forme și modalități. DOI: 10.13140/RG.2.2.15480.88327

Lucrul cu emoțiile reprezintă încercarea de a schimba nivelul sau calitatea unei emoții, fiind definit ca managementul propriilor emoții sau munca depusă în efortul de a menține o relație. Munca emoțională poate fi definită ca o formă de reglare emoțională în care angajații trebuie să afișeze anumite emoții ca parte a muncii lor și să promoveze obiectivele organizaționale. Un astfel de control organizațional al emoțiilor poate duce la suprimarea sentimentelor prin disonanță emoțională, percepții relaționale modificate, modele de comunicare schimbate și alte efecte negative și contraproductive personale și de muncă, inclusiv stres, demotivare și epuizare. DOI: 10.13140/RG.2.2.32018.81607

Einstein déclare que les théories évoluent à travers des déclarations basées sur l'observation, sous la forme de lois empiriques, à partir desquelles des lois générales sont obtenues. L'intuition et la pensée déductive jouent un rôle important dans ce processus. Après la phase initiale, l'investigateur développe un système de pensée guidée par des données empiriques, construit logiquement à partir d'hypothèses fondamentales (axiomes). La « vérité » d'une théorie résulte de sa corrélation avec un grand nombre d'observations uniques. Pour les mêmes données empiriques, plusieurs théories peuvent différer. DOI: 10.13140/RG.2.2.36545.79205

În societate, natura morţii şi conştientizarea omenirii de propria mortalitate a fost de mii de ani o preocupare a tradiţiilor religioase ale lumii şi dispute filosofice. Aceasta include credinţa în înviere (asociată cu religiile abrahamice), reîncarnarea sau renaşterea (asociate cu religiile dharmice), sau ideea conştiinţa încetează definitiv să mai existe, cunoscută sub numele de uitare veşnică (asociată cu ateismul). Ceremoniile de comemorare a morţii pot include diferite practici şi ceremonii de doliu şi înmormântare în onorarea decedat. Rămăşiţele fizice ale unei persoane, de obicei cunoscute drept cadavru sau corp, sunt de obicei îngropate întregi sau incinerate, deşi printre culturile lumii există o varietate de alte metode de metode mortuare. În limba română, binecuvântarea pentru o persoană moartă include expresia "Odihnească-se în pace!".

În prezent, organizațiile trebuie să facă față, pe lângă o concurență sporită, și unei dezvoltări și inovații tehnologice exponențiale, și unor procese de schimbare care afectează toate stările emoționale ale angajaților. Toate aceste provocări, împreună cu schimbările impuse și complexitatea sarcinilor organizaționale și manageriale, implică noi exigențe emoționale și acțiuni mai eficiente la nivel corporativ, inclusiv prin gestionarea emoțiilor în cele mai multe circumstanțe. Astfel, emoțiile reprezintă „resurse” valoroase pentru inovație și valoare adăugată într-un proces economic. Emoțiilor li s-a acordat astfel un rol important în provocarea, moderarea sau medierea evenimentelor și interacțiunilor în organizații. DOI: 10.13140/RG.2.2.33526.14408

L'utilisation des mégadonnée présente des problèmes juridiques importants, notamment en termes de protection des données. Le cadre juridique existant de l'Union européenne, basé notamment sur la Directive 46/95/CE et le Règlement général sur la protection des données (RGPD - en anglais : General Data Protection Regulation, GDPR) assurent une protection adéquate. Mais pour les mégadonnées, une stratégie globale et complète est nécessaire. L'évolution au fil du temps est passée du droit d'exclure les autres au droit de contrôler leurs propres données et, à l'heure actuelle, à repenser le droit à l'identité (numérique). 10.13140/RG.2.2.35505.81766

Înțelepciunea în hinduism consideră cunoașterea de sine ca fiind adevărul, baza întregii Creații, a lui Shristi. Ar rezulta că înțeleaptă este o persoană cu conștiința de sine martoră a întregii creații în toate fațetele și formele sale. Nu există multe studii referitor la inteligența emoțională din perspectiva indiană, deși inteligența emoțională se regăsește în fiecare text din literatura antică indiană. Tradiția filosofică indiană pune accent pe natura puternică a emoțiilor, care trebuie valorificate pentru o viață armonioasă. Patanjali, „părintele psihologiei indiene”, a studiat mintea umană cu mii de ani înaintea filosofilor occidentali. DOI: 10.13140/RG.2.2.25425.89443

Au milieu des années 1970, de nombreuses théories alternatives de la gravité ont été confirmées par des expériences au niveau du système solaire, mais pas au niveau cosmologique. En 1974, Joseph Taylor et Russell Hulse ont découvert le pulsar binaire , dont les impulsions extrêmement stables ont été surveillées par radiotélescope, permettant une mesure précise des paramètres astrophysiques. En 1978, le taux de changement de la période orbitale du système a été mesuré, ce qui a été confirmé par la relativité générale mais pas par la plupart des théories alternatives. DOI: 10.13140/RG.2.2.30141.69606

O introducere prin noțiuni de bază în lumea filosofiei, cu răspunsuri la cele mai profunde întrebări pe care ni le punem cu toții, prin prisma celor mai mari filozofi din lume, de la Platon și Confucius până la gânditorii moderni. Un ghid pentru natura fundamentală a existenței, a societății și a modului în care gândim. După o prezentare generală a filosofiei, cu istoria filosofiei, ramuri ale filosofiei, concepte filosofice și școli și tradiții filosofice, sunt abordate subiecte specifice în filosofie, precum Dumnezeu (religia), binele și răul (etica), drepturile animalelor, filosofia politicii, aparență și realitate, filosofia științei, filosofia minții, și arta (estetica). Filosofia este studiul problemelor generale și fundamentale cu privire la chestiuni precum existența, cunoașterea, valorile, rațiunea, mintea și limba. Metodele filosofice includ întrebări, discuții critice, argumente raționale și prezentări sistematice. Întrebările filosofice clasice includ atât întrebări abstracte (Este posibil să cunoști ceva și să o demonstrezi? Ce este cel mai real?) cât și întrebări mai practice și concrete (Există o modalitate optimă de a trăi? Este mai bine să fii drept sau nedrept? Au oamenii liberul arbitru?) Filosofia se distinge de alte modalități de abordare a acestor probleme prin abordarea critică, în general, sistematică, și dependența de argumentele raționale. Alte investigații sunt strâns legate de artă, știință, politică sau alte activități. De exemplu, este frumusețea obiectivă sau subiectivă? Există multe metode științifice sau doar una? Este utopia politică un vis plin de speranță sau fantezie fără speranță? Principalele sub-domenii ale filosofiei academice includ metafizica ("preocupată de natura fundamentală a realității și a ființei"), epistemologia (despre "natura și bazele cunoașterii [și]... limitele și valabilitatea ei"), etica, estetica, filosofia politică, logica, filosofia științei și istoria filosofiei occidentale. Multe dezbateri filosofice care au început în antichitate sunt încă dezbătute și astăzi.